Din nou despre referendumul din 26 mai (Contributors.ro)

 

Criticul de teatru Mircea Morariu consideră că „referendumul are o importanță colosală nu doar pentru viitorul justiției din România, ci și pentru viitorul politic al d-lui Klaus Iohannis. Mai concret.

1.O slabă participare, un dezinteres al populației și nevalidarea referendumului vor fi folosite de reprezentanții puterii pentru a susține sus și tare că populația, în marea ei majoritate, susține modificarea legilor justiției, așa cum și le doresc PSD și ALDE.

2.Tot o prezență nesatisfăcătoare care va avea drept consecință nevalidarea referendumului va avea consecințe majore asupra perspectivelor, a scorului electoral și a șanselor de a obține un nou mandat de cinci ani la Cotroceni pentru dl. Klaus Iohannis.

Tocmai de aceea președintele și aparatul de lucru din subordinea domnniei-sale par să privească cu toată seriozitatea organizarea referendumului. Îndeosebi felul în care formulează întrebarea. Ea trebuie să fie de natură să înfrângă nu doar comoditatea electoratului, în general, ci să și îi determine pe cei afiliați ori “îndrăgostiți de PSD” să se prezinte la urne.

Dacă aș fi în locul președintelui Iohannis, aș fi foarte atent și la felul în care vor reacționa în zilele următoare reprezentanții BOR. Care se arată scoși din pepeni de o afirmație a d-lui Iohannis referitoare la eșuatul referendum privind familia tradițională”.

Mircea Morariu este critic de teatru şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. 

 

 

Instanța supremă va lua în discuție, pe data de 3 aprilie, contestația formulată de Laura Codruța Kovesi împotriva măsurii preventive instituite de procurorul de caz, Adina Florea, în dosarul în care aceasta are calitatea de inculpată, cauză aflată pe rolul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Pe data de 29 martie, Kovesi s-a prezentat la sediul Secţiei 18 de Poliţie din Capitală, pentru a semna pentru controlul judiciar. În cadrul măsurii preventive, Kovesi are mai multe interdicţii, printre care să nu discute cu procurorul general Augustin Lazăr și să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului de caz. De asemenea, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată.

 

Angajații Jandarmeriei au început după 10 august 2018 să împartă amenzi cu nemiluita oamenilor care participă la proteste antiguvernamentale organizate la Cluj. În majoritatea cazurilor, jandarmii aduc printre mijloacele de probă ale presupuselor contravenții postările pe Facebook ale cetățenilor amendați.

E o schimbare foarte bruscă și foarte vizibilă de atitudine. Timp de doi ani n-am primit nicio amendă și în ultimele trei luni începe să-mi vină nota de plată, spune Ligia Măhălean, unul dintre cei mai activi protestatari din Cluj, cofondatoare a Grupului Civic Umbrela Anticorupție. Măhălean spune că sunt amendați în special cei mai vizibil dintre protestatari, iar procesele verbale le sunt trimise a doua zi după eveniment, fără a fi semnate de martori și fără ca jandarmii să fi vorbit măcar cu cei sancționați.

Oficialii Jandarmeriei Cluj spun că amenzile aplicate n-are viza intimidarea, ci că sunt în conformitate cu Legea 60, care prevede că adunările publice - chiar și cele de protest - trebuie dacă nu autorizate, cel puțin notificate.

 

 „În public şi la televizor liderii PSD, unii dintre ei membri ai guvenrului, cum ar fi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, se luptă cu băncile şi cu bancherii, pe care îi acuză că nu plătesc profit în România, că vând creditele neperformante în afară, că nu dau credite, că practică dobânzi mari şi că, de fapt, nu vor dezvoltarea României.

Miercuri, Ministrul Finanţelor a ieşit pe piaţa externă pentru a vinde titluri de stat în valută şi pentru a face rost de bani pentru buget.

Ministerul Finanţelor a împrumutat într-o singură zi 3 miliarde de euro, dintre care 1,15 miliarde de euro pe 7 ani, pentru care trebuie să plătească o dobândă de 2,13% pe an, 500 de milioane de euro pe 15 ani la o dobândă de 3,65% pe an şi, în premieră, 1,35 miliarde de euro pe 30 de ani, cu o dobândă de 4,65% pe an...

Ce rost a avut OUG 114, venită peste noapte şi fără niciun fel de consultare?

După 3 luni, acelaşi guvern a modificat ordonanţa, reducând taxa bancară şi nuanţând-o în funcţie de condiţiile din piaţă.

Dacă OUG 114 ar fi fost discutată înainte, poate Ministerul Finanţelor ar fi obţinut dobânzi mai bune atât la lei, cât şi la euro de la bănci.

Gândiţi-vă că numai la o scădere a dobânzii pe 30 de ani de la 4,65% la 4,15%, înseamnă o economie de 202,5 milioane de euro, adică două spitale, sau 40 de şcoli, sau 100 de grădiniţe.

Băncile şi bancherii de-abia aşteaptă ca Teodorovici şi Vâlcov să iasă la televizor cu ordonanţe de genul OUG 114 sau cu declaraţii războinice pentru a cere dobânzi mai mari”, scrie directorul editorial ZF Cristian Hostiuc.