Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Subvențiile pentru partide și zidul din jurul lui Mircea Drăghici (contributors.ro)

septimius.jpg

Septimius Pârvu​ expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum.
Image source: 
Facebook/Septimius Pârvu

Daniel Barbu, citat la DNA în dosarul trezorierului PSD, Mircea Drăghici. Barbu a fost șeful AEP, iar acum candidează pe lista ALDE pentru PE (g4media.ro) - În România, ţară văzută cu un potenţial extraordinar în agrobusiness, mai funcţionează doar 50 de licee agricole, de 4 ori mai puţin ca acum 20 de ani (Ziarul Financiar) - „Vrem VAR, dar pe banii altora!” (Gazeta Sporturilor)

Daniel Barbu, citat la DNA în dosarul trezorierului PSD, Mircea Drăghici. Barbu a fost șeful AEP, iar acum candidează pe lista ALDE pentru PE (g4media.ro)

Fostul șef al Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu, a fost citat la DNA, unde urmează să se prezinte miercuri, potrivit surselor G4Media. Barbu ar urma să dea explicații în dosarul în care procurorii fac cercetări privind finanțarea PSD.
În luna ianuarie, Daniel Barbu, din poziția de președinte al AEP, a cerut oprirea controlului făcut de instituție asupra modului în care PSD a utilizat subvenițiile primite de la stat.
Potrivit Legii 78/2000, „acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinației subvențiilor” reprezintă infracțiuni.
La finalul lunii februarie, Daniel Barbu a demisionat de la șefia AEP, iar în prezent se află pe poziția a doua a listei ALDE de candidați pentru alegerile europarlamentare.
Mircea Drăghici, trezorierul partidului condus de Liviu Dragnea, este deja urmărit penal pentru modul în care a cheltuit banii primiți de PSD din subvenția de la buget.

Subvențiile pentru partide și zidul din jurul lui Mircea Drăghici (contributors.ro)

„În ultimii doi ani subvențiile au devenit un subiect mai interesant, din cauza creșterii semnificative a valorii fondurilor care au fost alocate. În plus, PSD este prins într-un scandal public în condițiile în care trezorierul partidului, Mircea Drăghici ar fi vândut o mașină Mercedes Benz valorând 324.800 lei unei rude și a încasat banii doar un an mai târziu. Mai mult, Drăghici ar fi folosit 380.000 EURO pentru a-și cumpăra mascat o casă, tot din banii partidului.
Este firesc ca partidele politice să primească bani de la stat ca urmare a voturilor obținute în alegeri. În unele țări, primesc bani și dacă nu au trecut pragul parlamentar, dar au luat, spre exemplu, mai mult de 1% din voturi. În România, suma primită de acestea se împarte 75% în funcție de voturile primite la alegerile parlamentare și 25% pentru cele de la alegerile locale, cu condiția să fi obținut 50 de mandate pentru consiliile județene sau pentru Consiliul General al Municipiului București.
Până în 2018, sumele alocate se calculau în funcție de veniturile la buget. Totalul putea fi de maximum 0.04% din bugetul național. Între timp legea a fost modificată. Astfel, suma a ajuns la 170 de milioane de lei. Comparativ, acum 10 ani, valoarea totală a subvențiilor era de 7-8 milioane de lei...
Fascinant este că partidul a făcut un zid în jurul lui Mircea Drăghici. Membri PSD au afirmat că procurorii nu au de ce să investigheze ce face partidul cu banii. Iar Codrin Ștefănescu a fost una dintre cele mai puternice voci, ca de obicei, urlând despre abuzuri și bocancii justiției. Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro. Dacă administratorul blocului fura toți banii de întreținere și fugea în Madagascar, ar fi fost probabil mai supărați. Dar poate această acțiune denotă, de fapt, atitudinea generală a conducerii PSD, iar posibilul furt al unor bani publici nu este neapărat ceva deranjant”,  scrie Septimius Pârvu​ , expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum

Dezastru. În România, ţară văzută cu un potenţial extraordinar în agrobusiness, mai funcţionează doar 50 de licee agricole, de 4 ori mai puţin ca acum 20 de ani (Ziarul Financiar)

În România mai funcţionează circa 50 de licee agricole, un număr de patru ori mai mic faţă de anul 1997, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi World Vision România, un ONG care desfăşoară programe de educaţie şi sănătate pentru copii, dar şi proiecte pentru fermieri.
În acelaşi timp, fermele şi fabricile locale de alimente amână dezvoltarea în lipsă de angajaţi precum tractorişti, mecanici sau preparatori în fabrici de carne sau lapte.

„Vrem VAR, dar pe banii altora!” (Gazeta Sporturilor)

12 din 14 cluburi din prima divizie doresc introducerea arbitrajului video, însă nici jumătate nu acceptă să renunțe le vreun euro din drepturile tv.