Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul dă 10 miliarde de euro pe două hârtii (Evenimentul Zilei)

money_pixnio.jpg

Cheltuielile cu salariile şi pensiile au explodat: plus 30% la salarii şi plus 35% la pensii
Cheltuielile cu salariile şi pensiile au explodat: plus 30% la salarii şi plus 35% la pensii
Image source: 
pixnio.com

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii a devenit funcțional începând de joi. 5.000 de milioane de lei vor pleca la primării și universități doar în 2019, pe baza unei documentații minimale și a semnăturii președintelui Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză.

Până când Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va deveni operațional, statul român pompează bani într-un fond aproape cu același nume, cu singura diferență că nu e suveran, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Despre acesta, președintele PSD, Liviu Dragnea, a scris pe contul său de Facebook: ”Primarii au un nou instrument - Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Ține numai de primar să vină cu doar două documente la București și banii merg la comunitate, pentru oameni. Punem la dispoziția primăriilor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, univer sităților 10 miliarde de euro pentru a oferi cetățenilor o viață mai bună”.

Primăriile şi universităţile pot depune, începând de joi, proiecte de dezvoltare cu finanţare din FDI. Solicitările pot fi depuse la Registratura Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză şi sunt analizate în ordinea înregistrării. Suma alocată pentru acest an este de 5 miliarde de lei. Potrivit programului, primăriile pot să ceară bani pentru maximum două proiecte, iar pentru a-i primi, trebuie să transmită Comisiei, cea care gestionează Fondul, autorizaţia de realizare a lucrărilor sau devizul de lucrări şi documentaţia tehnică necesară începerii execuţiei acestora.

Fondul are prevăzute, pentru următorii 20 de ani, 10 miliarde de euro pentru cheltuieli. Solicitările se analizează și finanțarea se acordă în regim de ”primul sosit, primul servit”. Cine a trimis solicitări, înainte de 2 mai, trebuie să le retransmită.

Execuţia bugetară la T1/2019 arată clar ce face PSD cu banii din buget (Ziarul Financiar)

Cheltuielile cu salariile şi pensiile au explodat: plus 30% la salarii şi plus 35% la pensii. Cheltuielile pentru investiţii au scăzut cu 20%. Veniturile totale ale bugetului au fost în T1 de 74,6 mld. lei, în creştere cu 12,5%, în timp ce cheltuielile totale au fost de 80,1 mld. lei, în creştere cu 13,2%. Deficitul bugetar a fost de 5,47 mld. lei, adică 0,542% din PIB.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primul trimestru din 2019 cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2018, până la 24 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistenţa socială (unde sunt incluse şi pensiile) au avansat cu 34,9%, până la 28 de miliarde de lei. Pentru investiţii guvernul nu a alocat decât 3,2 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul a cheltuit cu salariile, în primele trei luni din an, cu 4,9 mld. lei (peste un miliard de euro) mai mult decât în primele trei luni din 2018: 24 de miliarde de lei în total. Pentru pensii cheltuiala a fost mai mare cu 3,6 miliarde de lei, în perioada amintită: 28 de miliarde de lei în total.

La venituri bugetare de 74 de miliarde de lei aceasta înseamnă 29,9% din totalul veniturilor în privinţa salariilor şi 34,9% din totalul veniturilor în privinţa cheltuielilor sociale. Împreună, aceste două capitole de cheltuieli din bugetul general consolidat înseamnă 64,8% din venituri, echivalentul a 5% din PIB-ul estimat pe 2019, de 1.022 miliarde de lei. Anul trecut cheltuielile pentru pensii şi salarii au însemnat pe primele trei luni din an 61,3% din venituri şi 4,7% din PIB-ul estimat de 924 miliarde de lei la acea vreme.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 16% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

Avertismentul judecătorului Bogdan Mateescu: ”Asistăm la un fenomen antisocial aparte” (Adevărul)

Românii au început să se teamă pentru siguranţa lor, pentru integritatea bunurilor lor şi se uită oarecum acuzator spre justiţie în contextul valului de infracţiuni violente recente, atrage atenţia judecătorul Bogdan Mateescu pe pagina sa de Facebook.

Amintind de cazurile recente în care oameni nevinovaţi au fost bătuţi, violaţi sau jefuiţi în scările blocurilor, dar şi de cazul bancomatului de la Arad care a fost aruncat în aer cu o bombă artizanală, magistratul care face parte şi din Consiliul Superior al Magistraturii vorbeşte de un fenomen antisocial aparte, ai cărui vinovaţi ar trebui căutaţi în rândul liderilor politici care, prin măsurile şi discursul lor, au dus o campanie anti-justiţie. ”Mi se pare şi mie că asistăm la un fenomen antisocial aparte, dincolo de o criză de autoritate a organelor judiciare, din ce în ce mai insultate în diverse medii. Pare că cei care săvârşesc astfel de fapte nu mai au reţineri. Şi nu e doar părerea mea, multor oameni cu care am discutat li se pare la fel. Astfel, încep să se teamă pentru siguranţă lor, pentru integritatea bunurilor lor şi se uită oarecum acuzator spre justiţie. Poate ar trebui să ne punem şi alte întrebări. Inclusiv despre influenţă exactă a discursului sau a măsurilor concrete de relaxare penală asupra mentalului colectiv, cu precădere asupra mentalului predispus la fapte antisociale. Oare măsurile vizând reducerea pedepselor, abrogarea unor forme infracţionale, reducerea termenelor de prescripţie, reducerea fracţiilor necesare pentru liberarea condiţionată, recursurile compensatorii să aibă un astfel de efect? În acelaşi timp aud tot mai des (regretabil pentru mine) replici de genul: „a furat dar a şi făcut, ori „ce a făcut, dom'le, n-a dat la nimeni în cap, doar a luat un ciubuc, toată lumea ia". Oare aceste replici demonstrează o schimbare de optică la nivelul societăţii care declarativ urăşte infracţiunea, dar în concret pare indulgentă cu infractorii, iar asta se transpune în rândul majorităţii membrilor ei? Sau această optică e minoritară însă promovată intens?”, a scris judecătorul.  

În opinia judecătorului Cristi Danileţ, fost membru CSM, atacurile asupra justiţiei ascund dorinţa politicienilor de a o controla. ”Totul a plecat de la aprobarea noului Cod penal. Fără a se face un studiu criminologic, pedepsele din noul Cod au fost reduse semnificativ. De exemplu, la furt a scăzut de la 3-15 ani închisoare la jumatate; tâlhăria era 3-18 ani, acum e 2-7. Atunci, la 1 februarie 2014 a fost primul val de deţinuţi eliberaţi mai înainte de termen. A urmat utilizarea în mod abuziv a dispoziţiei cu privire la scăderea pedepsei pentru cei care scriu lucrări de specialitate. S-a ajuns în situaţia în care chiar analfabeţi să prezinte comisiei de liberare studii şi articole. În 2016 a apărut legea recursului compensatoriu: s-a dispus ca deţinuţii care au igrasie în cameră sau mp insuficienţi să fie liberaţi mult mai repede. Aceşti deţinuţi sunt acum pe stradă. Politicienilor nu le pasă de oamenii simpli care au procese”, este de părere judecătorul Cristi Danileţ.

Ascultă revista presei românești din 03 mai 2019