Ce nu înțelege Klaus Iohannis (Adevărul)

 

Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, propuși de PSD, au fost votați de Camera Deputaților și de Senat pentru posturile de judecători la Curtea Constituțională. Alături de Simina Tănăsescu - numită de președintele Klaus Iohannis -, ei vor ocupa cele trei posturi rămase vacante la Curtea Constituțională. Noile numiri vor avea ca efect consolidarea majorității PSD din această instituție. După aceste numiri, cinci dintre cei nouă judecători ai Curții vor proveni din partea Puterii, iar patru din partea Opoziției și a președintelui Klaus Iohanis. Actuala componență a Curții ar urma să fie reînnoită în 2022, când vor expira alte trei mandate.

 

 

„Președintele Klaus Iohannis ignoră, în continuare, o importantă parte a opiniei publice care, în mod consecvent, s-a poziționat permanent împotriva atacului PSD la adresa justiției și a statului de drept din România. Protestele din ianuarie 2017 și mitingul din 10 august 2018 sunt reprezentative pentru acest segment al opiniei publice, mare parte dintre cei care au ieșit în stradă nefiind afiliați politic. Cu toate acestea, Klaus Iohanis a ales ca strategie de campanie pentru referendumul din 26 mai să meargă cot la cot doar cu PNL. Este încă o dovadă a faptului că președintele României a mimat în ultimii doi ani dialogul cu societatea civilă, că este incapabil să iasă din plasa de siguranță pe care i-o oferă apropierea de un partid politic, care are baza logistica necesară să-i asigure un minim de mitingiști la ieșirile sale publice.

Liberalii nu au fost, în ultimii doi ani, în linia întâi în lupta contra de structurării sistemului judiciar din România și nici a statului de drept. Este evident pentru orice om cu scaun la cap că în PNL sunt parlamentari care au aplaudat, pe sub masă, succesele lui Liviu Dragnea & Co în sugrumarea Justiției, deoarece erau direct interesați ca legislația favorabilă penalilor să fie puse în practică. Societatea civil, iar, din punct de vedere politic, USR au fost principalii adversari ai PSD în acest demers, însă acest lucru nu a contat pentru președinte...

Așa cum alegerile și referendumul din 26 mai pot fi decisive pentru Liviu Dragnea, care poate pierde din hățuri PSD, la fel stau lucrurile și cu Klaus Iohanis: un eșec electoral l-ar detrona din poziția de favorit la prezidențiale, iar drumul se va deschide pentru nou candidat anti PSD...”

Textul este semnat de Daniel Gorgonaru. Integral în „Adevărul”.

 

 

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va lua în discuţie, miercuri, două rapoarte întocmite de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare de către fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.

Discutarea celor două rapoarte, întocmite de Inspecţia Judiciară în cursul anului 2018, a fost amânată de mai multe ori.

Una dintre acţiunile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În cadrul unei şedinţe de lucru, fosta şefă a DNA ar fi avut astfel de manifestări, aşa cum rezultă din înregistrări audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017, potrivit Inspecţiei Judiciare.

Al doilea raport al Inspecţiei Judiciare susţinea că Laura Codruţa Kovesi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul DNA Ploieşti, care constituiau probe într-un dosar care îi viza pe membrii familiei Cosma.

 

 

Noua referinţă la creditele în lei cu dobândă variabilă - IRCC - oferă spaţiu clienţilor să acceseze cu acelaşi venit credite mai mari decât în formula ROBOR, ceea ce ar putea duce la o creştere a creditării în următoarea perioadă.

De exemplu, pentru un client cu un venit lunar de 3.700 de lei suma maximă care poate fi împrumutată creşte cu până la 36.000 de lei, echivalentul a 7.500 de euro. Calculul s-a bazat pe o reducere de un punct procen­tual a ratei de dobândă generată de trecerea la IRCC şi un grad maxim de îndatorare de 40%, conform regulilor BNR.

Cu vechea formulă de calcul al dobânzii care ia în calcul ROBOR, suma maximă pe care clientul din exemplul de mai sus ar fi putut să o împrumute se situa la 250.000 de lei, adică circa 52.000 de euro, în con­di­ţiile unei rate anuale a dobânzii de 5,8%.