Semnificațiile unei zile din viața României europene (contributors.ro)

 

Punctul culminant al Summitului Consiliului European a fost momentul apariției Declarației de la Sibiu. Toți jurnaliștii străini au intrat în direct și au dat fuga la corturi să transmită angajamentul pe care l-au luat cei 27 de lideri europeni pentru și în numele popoarelor. Pentru România, punctul dezolant a fost momentul declarației făcute de premierul Olandei Mark Rutte. Acesta nu s-a simțit dator cu un gest de curtoazie față de gazde și a fost franc: România nu este pregătită și nu intră în spațiul Schengen. În rest, atmosfera summitului a fost marcată de fericirea lui Klaus Iohannis, de politețea rece a liderilor. Și de măsuri de securitate extreme, dar specifi ce unor astfel de evenimente.

 

 

"Ieri, 27 de șefi de Stat și de guvern, care au dreptul legal de a-și reprezenta țările și popoarele în Consiliul European, au dat publicității un document politic în care își exprimă încrederea în viitorul acestei minunate idei care a fost și este aceea a Europei unite.

O unitate construită ca semn al victoriei asupra frontierelor de toate felurile, fie ele geografice sau ideologice, în pofida nimicurilor și vremelniciilor politice.

Documentul acesta care dă expresie voinței apărării și continuării unui proiect european în pofida a tot ceea ce i-a pus ori poate îi mai poate pune la încercare viabilitatea a fost adoptat la Sibiu. Într-un oraș în care, până la urmă, ideea europeană s-a manifestat ca atare de secole, prin exemplul de conviețuire, de schimburi și de sinteză culturale dintre populația majoritar românească și minoritățile care multă vreme s-au simțit aici a fi la ele acasă...

În aceeași zi în care Europa își reafirma la Sibiu unitatea, un partid politic din România, urmaș ideologic și faptic al comuniștilor, partid al cărui lider pare a semăna din ce în ce mai mult cu Stalin, Gheorghiu Dej, Ceaușescu, Bokassa sau Maduro, a convocat tot într-un oraș cu maximă încărcătură simbolică pentru România, un miting. Miting al cărei rost și efect a fost dorința de a împărți România în două.

Numitul Dragnea Liviu Nicolae a simțit nevoia să dea ordine, să își arate puterea, capacitatea nu de a construi, ci de a mobiliza oameni, adesea cu de-a sila sau contra-cost. De a minți și de a-și bate joc mai întâi de ieșenii care i-au respins categoric și demn și pe el, și pe aghiotanții lui în urmă cu vreo câteva săptămâni.

Dragnea și PSD au vrut să își bată ieri joc deopotrivă de opțiunea europeană a României O țară pe care el, Dragnea, dar și pitecantropi de genul Manda, Vasilescu, Plumb, Pleșoianu, Nicolicea, Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu vor să o scoată din Europa.

Dovedind încă o dată că nici el, insul cu veleități de dictator și fără nici cea mai mică urmă de europenism, nici cei care îi stau în preajmă nu au învățat nimic din istorie. O istorie căreia acum Dragnea și PSD vor să i se opună. Să o încalece și să o batjocorească. Dar să batjocorească și viitorul României. Votul din 26 mai le poate zădărnici amarnic planurile", scrie criticul de teatru Mircea Morariu. Integral pe contributors.ro.

 

 

Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a decis, la şedinţa de joi, transmiterea către instanţa de contencios a unei acţiuni pentru a fi stabilită calitatea de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu.

Perioada la care se referă investigația nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanța.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații. Acesta ar fi lucrat individual, fără să spună nimănui nimic, iar marți a pus raportul pe masa Colegiului CNSAS, relatează sursele Europa Liberă. Potrivit acestora, respectivul ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS, mai scrie Europa Liberă.

Fostul preşedinte Traian Băsescu este cap de listă din partea PMP, formaţiunea a cărei preşedinte de onoare este, la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. Tot în comunicatul de joi, CNSAS arată că au fost eliberate adeverinţe pentru 19 persoane, candidaţi la europarlamentare, din care să rezulte că nu au fost colaboratori ai Securităţii. Băsescu nu este pe listă.

CNSAS l-a mai verificat pe Băsescu în 2002, 2004, 2006, 2009 şi 2013, concluziile fiind acelea că lui nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii.

 

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) se pregătește să piardă 1 miliard de lei din amnistia cerută de Dăncilă din cauza ANAF. De asemenea, o altă măsură a proiectului de Ordonanță de Urgență vizează reducerea TVA la 5% pentru livrarea de alimente BIO. Aici, impactul bugetar negativ va fi de 106 milioane lei, anul acesta.