Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cazul Liviu Dragnea, pe ordinea de zi de luni a CCR și a ÎCCJ (g4media.ro)

liviu_dragnea.png

Cazul Liviu Dragnea este luni pe ordinea de zi atât a Curții Constituționale, cât și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cazul Liviu Dragnea este luni pe ordinea de zi atât a Curții Constituționale, cât și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Image source: 
psd.ro

Unde şi-ar putea ispăşi pedeapsa Radu Mazăre? (Adevărul) - Întrebări fără răspuns: oamenii de afaceri cer candidaţilor la alegerile europarlamentare să dezbată viitorul economic al UE şi care este rolul României (Ziarul Financiar)

Cazul Liviu Dragnea, pe ordinea de zi de luni a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (g4media.ro)

Cazul Liviu Dragnea este luni pe ordinea de zi atât a Curții Constituționale (CCR), cât și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
La CCR se judecă, din nou, sesizarea depusă de Florin Iordache, în numele lui Liviu Dragnea, prin care se solicită constatarea unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie, care ar putea avea ca efect reluarea procesului liderului PSD privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, unde Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Tot luni, CCR discută și sesizare PNL prin care se solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii lui Iordache, pe motiv că acesta, în calitate de vicepreședinte al Camerei Deputaților, nu ar avea competența să introducă o acțiune la Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic, competență exclusivă a președintelui Camerei.
La ÎCCJ se judecă, în apel, tocmai condamnarea primită de Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive, după ce instanța supremă a decis pe 15 aprilie un nou termen după ce DNA a cerut completului să sesizeze CCR cu două excepții de neconstituționalitate.

Radu Mazăre se află în custodia Poliţiei Române şi urmează să fie adus astăzi în ţară. Unde şi-ar putea ispăşi pedeapsa fostul edil al Constanței? (Adevărul)

Fugarul Radu Mazăre unde urmează să fie adus astăzi, în țară, sub escortă, de Poliţia Română. Fostul primar al Constanţei are de ispăşit o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru corupţie, la care a fost condamnat în februarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru că va sosi pe Aeroportul Otopeni, Mazăre va intra într-o carantină de 21 zile la un penitenciar din Ilfov, conform procedurii. După această perioadă obligatorie pentru toţi deţinuţii, el va fi repartizat la cea mai apropiată închisoare de domiciliul său.
Cele mai apropiate închisori cu regim închis, unde Radu Mazăre s-ar încadra, sunt Tulcea (125 kilometri de Constanţa, cu toate regimurile) şi Slobozia (situat la 139 kilometri de Constanţa, doar regim închis). Decizia o va da însă Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care face repartizarea şi aprobă transferurile deţinuţilor.
Condamnat pentru retrocedări ilegale care au însumat 1 milion de metri pătraţi şi 114 milioane de euro, Radu Mazăre se sustrăgea executării pedepsei, fiind fugit de sub control judiciar, din decembrie 2017, în Madagascar. 

Întrebări fără răspuns: oamenii de afaceri cer candidaţilor la alegerile europarlamentare să dezbată viitorul economic al UE şi care este rolul României (Ziarul Financiar)

Alegerile europarlamentare au o im­portanţă vitală în primul rând pentru viitorul economic al Europei, se arată într-un mesaj adresat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) mediului politic.
Mediul de afaceri este interesat să afle opiniile candidaţilor români implicaţi în alegerile pentru Parlamentul European în legătură cu următoarele teme de interes general:
1. Ar fi mai degrabă recomandabil ca UE să sprijine prioritar „campioni eco­nomici naţionali“ sau să orienteze eforturile conjugate spre dezvoltarea de produse paneuropene, după modelul Airbus?
2. Conceptul Schengen, care a facilitat o lungă perioadă de timp mobilitatea persoanelor la nivelul UE prin eliminarea controalelor la frontierele interne, va fi generalizat între toate statele membre sau va fi utilizat ca instrument de susţinere a procesului de izolare, motivat fie de criterii noi („statul de drept“), fie ca urmare a intensificării fenomenului de migraţie?
3. Libera circulaţie, în special a lucrătorilor, va fi menţinută ca principiu fundamental sau, din diverse motive, se va continua politica de restricţionare a mobilităţii forţei de muncă (modificarea statutului lucrătorilor detaşaţi); care este probabilitatea ca directiva (mobilitate II) care discriminează transportatorii români faţă de colegii lor din UE să fie adoptată?
4. UE a decis că statele membre sunt libere să stimuleze atragerea investiţiilor chinezeşti aferente conceptului de refacere a Drumului Mătăsii. Care va fi poziţia parlamentarilor români faţă de participarea firmelor chinezeşti la realizarea sistemului de comunicaţii 5G? Dar faţă de achiziţia de către companiile din China a unor companii de natură strategică?
5. Viitorul buget 2021-2027 va fi sensibil diferit de cele anterioare: mai redus (urmare a procesului Brexit) şi bazat pe principiul eliminării granturilor, în favoarea utilizării de instrumente financiare.
AOAR susţine că activitatea grupului de parlamentari români în viitorul Parlament European trebuie să fie una de promovare, susţinere si apărare a intereselor mediului de afaceri din Romania, în scopul integrării cât mai avansate a tuturor economiilor statelor membre.

311