Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dedragnizarea ţării. Prima urgenţă, Curtea Constituţională. Ce poate face PSD dacă ar vrea (Adevărul)

avram.jpg

Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Câteva soluții pragmatice pentru votul din străinătate (contributors.ro) - Salariile bugetarilor vor ajunge la aproape 12% din PIB până în 2020. România va fi pe locul 7 în UE după costurile cu angajații de la stat (Ziarul Financiar)

Dedragnizarea ţării. Prima urgenţă, Curtea Constituţională. Ce poate face PSD dacă ar vrea (Adevărul)

„Trauma pe care o trăim de doi ani şi jumătate, produsă de deciziile unipersonale şi discreţionare ale lui Liviu Dragnea, ar trebui urmată de o sinceră „dedragnizare” a ţării, similară – păstrând proporţiile – cu denazificarea prin care au trecut nemţii după război. Iar PSD-iştii, dacă vor să arate că au înţeles ceva din scrutinul de duminică,  ar trebui să fie primii interesaţi să facă primul pas – dar unul convingător, nu unul simulat.
PSD-iştii par să fi mişcat ceva în sensul ăsta marţi seara, prin mazilirea unora precum Codrin Ştefănescu sau Anca Alexandrescu, dar în mod cert nu au început cu ce trebuie. Pentru că Liviu Dragnea a infestat cu membrii camarilei sale nu doar partidul, ci şi numeroase instituţii de stat...
Urgenţa zero este, din cauza presiunii timpului, Curtea Constituţională. 
Pe 7 mai, Parlamentul a desemnat doi noi judecători la CCR: Senatul pe Cristian Deliorga, iar Camera Deputaţilor pe Gheorghe Stan. Aceştia ar trebui să depună jurământul şi să îşi preia mandatele pe 15 iunie. Ce i-a recomandat pe cei doi pentru asemenea înaltă demnitate? Nimeni nu ştie nimic. 
Cristian Deliorga, o moştenire a epocii Stănoiu, a scăpat la mustaţă dintr-un dosar de corupţie, din lipsă de probe, iar cele mai frecvente referiri la adresa sa sunt acelea în care presa consemnează, pudic, că este „foarte apropiat de Adina Florea”, adjuncta Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. 
Gheorghe Stan a fost protagonistul unui moment grotesc în Parlament, la audierea pentru numirea la CCR, când deputaţii PSD i-au împiedicat pe cei din Opoziţie să-i adreseze întrebări, că să nu se vadă public cât e de pregătit profesional. Este cunoscut că a fost adjunct al Inspecţiei Judiciare inclusiv în mandatul odios al lui Netejoru, iar acum e şeful Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. 
Nu e cam mare coincidenţa?”, se întreabă jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct la „Adevărul”.

Câteva soluții pragmatice pentru votul din străinătate (contributors.ro)

Soluțiile cele mai bune sunt cele care revolză problemele evidente, scrie Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum.
În primul rând, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se asigure că se deschid secții de votare acolo unde chiar contează și într-un număr suficient de mare pentru a susține comunitățile din străinătate în mod real.
Secțiile de votare trebuie dotate corespunzător. Până se ajunge la soluții precum votul prin Internet, trebuie să ne asigurăm că există suficiente buletine de vot, ștampile, urne și cabine de vot. De ce oare nu pot există zece cabine de vot, cu zece ștampile în secțiile mari și importante? Se poate suplimenta personalul și se pot aduce și 2-3 tablete. La urma urmei, buletinele de vot ar putea fi tipărite în secții, pentru că singurul element de securitate este ștampila de control a secției de votare.
Modificarea legislației electorale privind procedurile de la ora 21. Amendarea unui simplu articol de lege poate face o diferență enormă...
Introducerea unei metode alternative de vot. O soluție poate fi votul prin corespondență, care se aplică la parlamentare și care, cu îmbunătățiri, poate fi folosit și la alegerile europarlamentare. Votul în avans, în secțiile de votare, în săptămâna dinaintea alegerilor poate fi o altă soluție. Este de discutat și cum asigurăm securitatea buletinelor, dar este o soluție care se aplică în multe state.
Pe termen lung, un Cod Electoral ar pune ordine în legislație și ar introduce reguli comune pentru toate tipurile de alegeri. 
Unele dintre aceste decizii implică voință politică, iar altele sunt pur și simplu tehnice. Și dacă tot vorbim de politică, este regretabil că după acest episod nu există consecințe politice la nivel înalt. Astfel, că primul lucru, după un asemenea eșec, organizatorul, care este ministrul de externe Teodor Meleșcanu ar trebui să își asume responsabilitatea și să facă un pas înapoi.

Salariile bugetarilor vor ajunge la aproape 12% din PIB până în 2020. România va fi pe locul 7 în UE după costurile cu angajații de la stat (Ziarul Financiar)

„Avem prea mulţi funcţionari cu salarii mari, iar primăriile gem de oameni care nu au ce să facă. Trebuie redusă obligatoriu birocrația, să se automatizeze unele funcții ți să se investească în softuri care să funcționeze“
Salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu­getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat.

Revista presei românești - 30 mai 2019