Pentru cine a negociat Viorica Dăncilă postul de comisar european (Adevărul)

Pentru cine a negociat Viorica Dăncilă postul de comisar european. Rovana Plumb a rămas pe dinafară (Adevărul)

Premierul Viorica Dăncilă le-a transmis liderilor PSD, în şedinţa  Biroului Permanent de miercuri, că a discutat la Bruxelles cu liderii europeni Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans despre împărţirea portofoliilor în viitoarea Comisiei Europeană. Fiecare Guvern al statelor UE desemnează un comisar european, însă importanţa portofoliilor e decisă prin lobby politic şi negocieri între principalele forţe din Parlamentul European: PPE (dreapta), PES (socialişti) şi ALDE - En Marche, grupul politic creat de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, din care  va face parte şi Alianţa USR-PLUS. În acest moment, România deţine Dezvoltarea Regională, prin comisarul Corina Creţu, care nu va fi susţinută însă pentru un nou mandat, după ce a trecut de la PSD la ProRomânia. Dezvoltarea Regională e unul dintre portofoliile extrem de râvnite la Bruxelles, datorită bugetului imens : aproximativ 352 miliarde de euro în perioada 2014-2020. 
Guvernul Dăncilă revendică portofoliul Transporturilor, unde premierul intenţionează  să-l propună pe ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, susţin surse din PSD pentru „Adevărul“.   A doua opţiune pentru Guvernul Dăncilă e portofoliul pentru Extindere şi politică de vecinătate, deţinut în acest moment de austriacul Johannes Hahn, comisar aflat la al doilea mandat. Varianta Vioricăi Dăncilă pentru acest portofoliu e fostul lider PSD Mircea Geoană, cu care a discutat săptămâna trecută, la Guvern, susţin sursele citate. 
Pe locul trei în odinea preferinţelor ar fi Agenda Digitală, post deţinut în acest moment de reprezentantul Bulgariei. Varianta României pentru acest portofoliu ar fi Victor Negrescu, fost ministru pentru Afaceri Europene, schimbat din Guvern la insistenţele lui Liviu Dragnea chiar înainte ca România să preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Dacă nu va obţine funcţia de comisar, Victor Negrescu va ajunge eurodeputat, însă trebuie să aştepte ieşirea Marii Britanii din UE, când României îi va reveni un loc în plus în Parlamentul European.
Rovana Plumb a rămas pe dinafară.

Războiul de-o zi româno-maghiar. Cum au fost „cinstiți” eroii de la Valea Uzului (Hotnews.ro)

Românii și maghiarii nu se înțeleg nici pe viața de apoi. De ziua eroilor, la cimitirul de la Valea Uzului, pe care și-l dispută Bacăul și Harghita, maghiarii au făcut lanț uman și s-au rugat în fața gardului, românii au rupt poarta cimitirului și au făcut slujbă peste morminte. Cei mai nervoși au fost românii care s-au imbrâncit cu jandarmii, au dat cu steagurile în maghiari și i-au trimis la Budapesta și nu numai...
Filmul video complet este pe hotnews.ro.

Ce spune BNR: Românii au ajuns la cel mai înalt nivel de bogăţie de după 2008, avuţia fiind de 435 mld. euro. Avuţia netă medie a unui român, adică avuţia financiară plus cea imobiliară minus datoriile la bănci, depăşeşte 22.000 de euro (Ziarul Financiar)

Populaţia din România a ajuns la sfârşitul anului 2018 la o avuţie netă de 2.023 mld. lei (aproximativ 435 mld. euro), iar cea mai mare pondere, de 78%, revine activelor imobiliare, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale. O valoare mai mare a avuţiei populaţiei, de 2.047 mld. lei, a fost înregistrată în anul de boom economic 2008.
Fiecare român are, în medie, o avuţie netă de circa 22.300 de euro, în timp ce datoria pe per­soană ajunge în România la peste 1.650 de eu­ro, potrivit datelor BNR din cea mai recentă edi­ţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.
Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din UE, BNR atenţionează că persistă un grad crescut al inega­li­tăţii de avuţie, cele mai bo­gate 10% din gospo­dării deţinând aproxi­ma­tiv 60% din avuţie.

Debarcarea Simonei (Gazeta Sporturilor)

Cristian Geambașu semneaza editorialul.
Campioana de anul trecut de la Roland Garros a fost învinsă cu 6-2, 6-4 de Amanda Anisimova, o adolescentă care a jucat mult mai bine. Restul e zgură, notează ziaristul.
Chris Evert, Mats Wilander, Martina Navratilova, John McEnroe, Lindsey Davenport, Kim Clijsters, suporteri, ziariști, chibiți care se uită din an în Paște la tenis, toți o vedeam (sau mai curând o doream?) campioană din nou. Toți, mai puțin ea. Titlul de anul trecut nu a eliberat-o de tensiune, a anesteziat-o. A fost ca un somnifer. La 27 de ani, Simona vorbește despre bătrânețe. E de înțeles, dar parcă e păcat.
Urmărind meciul cu Anisimova, am avut din nou senzația stranie că din jocul Simonei a dispărut chiar Simona. Spiritul ei războinic, puterea de a lupta împotriva unei zile proaste.
Previzibilul din jocul Simonei este alt handicap major. Monotonia vine mănușă celor care îi pot răspunde și altfel decât angajându-se în raliuri. Neadaptarea la stilul adversarei, lipsa unui plan de rezervă, care să asigure supraviețuirea și apoi revenirea decurg din liniaritatea jocului.