Investitorii străini: 2018 şi 2019 sunt ani buni pentru business, dar când vine vorba de investiţii ”mai amânăm“ (Ziarul Financiar)

România a avut în ultimii trei ani creşteri economice spectaculoase, iar investitorii străini spun că 2018 a fost un an foarte bun, iar 2019 îi va călca pe urme. În aceeaşi vreme, calitatea infrastructurii de transport, lipsa politicilor şi programelor de sprijinre a investiţiilor şi instabilitatea macroeconomică descurajează investiţiile de anvergură: doar 1% dintre investitorii străini din România anunţă că vor face în 2019 investiţii mai mari de 100 mil. euro, în vreme ce 23% spun că nu vor face investiţii de niciun fel.

Potrivit unui sondaj al AmCham, Camera de Comerţ Americană, pentru anul acesta, 71% dintre investitorii străini se aşteaptă ca veniturile să le crească, 60% cred că va creşte numărul de angajaţi, iar 54% mizează pe avansul investiţiilor. Când este vorba despre extinderea afacerilor, 23% spun însă că nu vor face investiţii, 43% arată că vor face investiţii de până la un milion de euro, 16% că vor face investiţii de până la 10 mil. euro, 17% că vor face investiţii de până în 100 mil. euro şi doar 1% se gândesc la investiţii de peste 100 mil. euro.

Românii plătesc cele mai mici prețuri pentru alimente din UE, însă alocă cel mai mare procent din buget (profit.ro)

Românii plătesc cele mai mici prețuri pentru alimente și băuturi non-alcoolice la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. O analiză privind evoluția din 2018 a prețurilor pentru un coș comparabil de alimente și băuturi non-alcoolice relevă că România rămâne statul cu cele mai mici prețuri, acestea fiind cu 34% sub media UE și de două ori mai scăzute comparativ cu Danemarca, țară care înregistrează cele mai ridicate prețuri.

Alături de România, pe lista statelor cu prețuri semnificativ sub media consemnată la nivelul UE se mai află Polonia (69% din media UE), Bulgaria (76%), Cehia (84%) și Ungaria (85%).

Pe de altă parte, românii cheltuie cel mai mult cu mâncarea și băuturile non-alcoolice, potrivit unui raport Eurostat. Astfel, consumul de alimente și băuturi nealcoolice reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România, mult peste procentul mediu de 12,2% alocat în UE. Defalcat pe categorii de alimente, prețurile la pâine și cereale în România sunt cu 46% mai mici decât media europeană, prețul cărnii este cu 36% mai scăzut, în timp ce laptele, brânza și ouăle sunt doar cu 7% mai ieftine. În ceea ce privește băuturile alcoolice, cele mai ieftine pot fi cumpărate în România și Bulgaria (74% din media UE), iar cele mai scumpe în Finlanda (182% din media UE), Irlanda (177%) și Suedia (152%).

Budăi, despre noua lege a pensiilor: Aduce bani în plus. Dacă nu va fi promulgată, vom folosi alte instrumente pentru aplicare (Adevărul)

Legea pensiilor este o lege bună, care aduce bani în plus în buzunarele pensionarilor, şi va fi votată în Camera Deputaţilor, iar dacă ulterior nu va fi promulgată de preşedintele Iohannis, Guvernul va folosi alte instrumente constituţionale pentru a o aplica, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii, reexaminat ca urmare a deciziei CCR, nefiind întrunit numărul minim necesar (68) pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic. Cu toate acestea, ministrul muncii, Marius Budăi, a susţinut că noua lege a pensiilor va fi dezbătută şi votată în Camera Deputaţilor.   ”Eu asigur toţi pensionarii că vom trece legea la Camera Deputaţilor, vom trimite legea la preşedinte la promulgare, vom depăşi orice piedici ni se vor pune şi ulterior, iar pensiile îşi vor urma cursul, aşa cum este prevăzut în lege şi aşa cum sunt prevăzute şi prinse în măsurile de guvernare ale alianţei PSD-ALDE. Imediat după votul din Senat am ieşit public şi am spus că ne-am dori să avem o dezbatere onestă pe acest proiect de lege şi în Camera Deputaţilor să încercăm să lămurim colegii din Opoziţie că este o lege bună, o lege care aduce plus în buzunarele pensionarilor şi să avem chiar un consens, dacă se poate, pe această lege. Şi spuneam atunci că, dacă vom reuşi să deschidem acest dialog, vom fi dispuşi să dezbatem chiar şi toată vara dacă este cazul. Nu suntem convinşi că vom putea avea dialog, şi dacă nu vom putea să avem un dialog onest, pe argumente, nu pe declaraţii politice, atunci noi vom dezbate în Comisia pentru muncă şi în Camera Deputaţilor şi vom încerca un vot săptămâna viitoare”, a explicat Budăi în exclusivitate la România TV, scrie Adevărul.

El a precizat că în situaţia în care preşedintele Klaus Iohannis nu va promulga legea, Guvernul are la dispoziţie instrumentele şi posibilităţile de a pune în aplicare ce a promis. 

România, retrogradată în raportul Departamentului de Stat privind traficul de persoane (România Liberă)

Guvernul României nu îndeplineşte deplin standardele minime în vederea eradicării traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens, afirmă Departamentul de Stat american în raportul pe 2019, citat într-un comunicat postat pe site-ul Ambasadei SUA. Între aceste eforturi, Washingtonul citează o creştere a inculpărilor unor traficanţi şi adoparea unei strategii naţionale pe cinci ani şi a unui plan naţional de acţiune.

Însă ”Guvernul (român) nu şi-a sporit eforturile per ansamblu”, în comparaţie cu situaţia relevată în precedentul raport, se arată în comunicat. ”Tribunalele au condamnat semnificativ mai puţin traficanţi, iar autorităţile au identificat considerabil mai puţine victime, continuând astfel un declin al acestor eforturi de mai mulţi ani”, apeciază Departamentul de Stat american.

”Corupţia endemică şi o presupusă complicitate în infracţiuni legate de traficul de persoane persistă, fără să fie pedepsite, îndeosebi în cazul unor funcţionari care exploatează copii în timp ce aceştia se află în grija unor centre de plasament gestionate de Guvern”, denunţă Washingtonul.

Judecători nu urmează formări în domeniul traficului de persoane în vederea abordării unor astfel de cazuri şi a victimelor, ceea ce are ”efecte nefaste asupra protecţiei victimelor, restituirea victimelor şi condamnarea autorilor” faptelor, se arată în raport. De asemenea, subfinanţarea serviciilor de asistenţă şi protecţie ”rămâne problematică”, iar majoritatea victimelor sunt private de aceste servicii şi sunt vulnerabile, astfel, unor noi traume, riscând să redevină victime ale traficului de persoane, apreciază departamentul, care anunţă că ”România a fost retrogradată pe lista de supraveghere de nivelul 2”.