Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce ţipă CSM? (Adevărul)

avram.jpg

Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Câte pensii speciale sunt în România și cât s-a plătit pentru ele anul trecut (Hotnews.ro) - Culisele surprinzătoarei numiri a lui Geoană ca numărul 2 din NATO (g4media.ro) - România vinde simulatoare de zbor în Africa (România Liberă)

De ce ţipă CSM? (Adevărul)

Uimitoare rapiditatea cu care CSM a reacţionat vehement la o boare de zvon lansată de ministrul Finanţelor, care a vorbit, destul de vag, de supraimpozitarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei. În opinia membrilor CSM, scăderea pensiilor magistraţilor ar fi un atentat la independenţa acestora. Principial, poate că au dreptate, dar aici mai importante sunt resorturile.
Atribuirea de pensii speciale magistraţilor, care să fie cât mai apropiate de veniturile nete pe care le aveau cât erau în activitate, este un lucru acceptat în toate ţările civilizate.
Numai că, anul trecut, în România s-a petrecut o anomalie pe care n-o mai întâlnim în ţările civilizate: noţiunea de venit brut a fost rebotezată peste noapte, prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Scriptic, noile venituri brute au devenit astfel semnificativ mai mari decât cele vechi, chiar dacă veniturile nete au rămas cam aceleaşi. 
Rebotezarea nu a fost urmată şi de o ajustare corespunzătoare a pensiilor care se calculează prin raportare la venitul brut. Aşa se face că s-a ajuns în situaţia ca magistraţii să primească pensii cu mult mai mari decât veniturile nete pe care le aveau cât erau activi – ceea ce îi transformă deja în privilegiaţi. La vremea respectivă, CSM a zis bogdaproste şi a tăcut. 
Pe de altă parte, privilegierea magistraţilor prin cunatumul pensiilor a fost însoţită de încă patru măsuri legislative, implementate de Comisia Iordache prin pachetul de legi ale Justiţiei: 

  • Înfiinţarea secţiei speciale de investigare a magistraţilor (SS).
  • Schema de pensionare anticipată, după doar 20 de ani de carieră. 
  • Dublarea de la doi la patru ani a perioadei de pregătire la Institutul Naţional al Magistraturii şi de la unu la doi ani a stagiului de practică. 
  • Avansarea la instanţele superioare (cu precădere la Înalta Curte) pe bază de interviu, nu pe bază de concurs scris. 

Putem observa că, luate cumulat, toate aceste măsuri produc efecte devastatoare în întreg sistemul de Justiţie. Biciul SS şi zăhărelul pensiei vor face din pensionare o opţiune de nerefuzat, iar din urmă, de la INM, nu vor mai veni forţe proaspete cel puţin doi ani. Deficitul previzibil de magistraţi nu va putea fi acoperit – căci va trebui cumva acoperit - decât prin angajări pe scurtătură, pe criterii subiective, fără nicio garanţie de competenţă profesională. Sunt prea multe elemente care lucrează în aceeaşi direcţie ca să credem că totul a fost întâmplător, scrie redactorul șef adjunct Liviu Adram.

Câte pensii speciale sunt în România și cât s-a plătit pentru ele anul trecut (Hotnews.ro)

Peste 9 miliarde de lei au fost bugetați anul trecut pentru plata pensiilor speciale, din care peste 8 miliarde pentru plata pensiilor militare de stat și 1 miliard a pensiilor de serviciu. În total, în România se plătesc, anual, aproape 160.000 de pensii speciale. 
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat luni că vrea să introducă o „taxă de solidaritate” pentru pensiile speciale mai mari de 10.000 de lei. „Minunea” a ținut doar o zi, pentru că Teodorovici a revenit marți, într-o declarație pentru HotNews.ro, precizând că vizate sunt nu doar pensiile speciale, ci toate pensiile, și nici plafonul nu mai este sigur cel de 10.000 de lei. 
„Taxa de solidaritate” anunțată de ministrul de Finanțe, vine în contextul în care într-o întâlnire cu colegii de partid a recunoscut că are o gaură în buget de 7 miliarde de lei. Din taxarea pensiilor speciale, într-o variantă teoretică și optimistă pentru Finanțe, s-ar strânge aproape jumătate din sumă. Până acum însă ministrul nu a prezentat nicio estimare oficială. 
În categoria pensiilor speciale sunt incadrate, generic, pensiile militare și pensiile de serviciu (procurori, judecatori, personal aeronautic. personal auxiliar în instanțe judecătorești și parchete, funcționari publici parlamentari, diplomați, auditori publici externi ai Curții de Conturi, deputați și senatori). Integral pe HotNews.ro. 

Culisele surprinzătoarei numiri a lui Geoană ca numărul 2 din NATO (g4media.ro)

Timp de câteva luni, politicienii și diplomații români au făcut lobby intens, dar extrem de discret, pentru ca Mircea Geoană să fie desemnat adjunctul secretarului general al NATO. Miercuri, Jens Stoltenberg a făcut anunțul oficial. Geoană, fost ministru de Externe și ambasador în SUA, i-a învins pe cei patru competitori și a ajuns numărul doi în NATO.
Geoană și alți diplomați au intuit că postul ar putea reveni României grație profilului țării noastre în NATO: un furnizor de securitate, unul dintre puținii aliați care alocă și cheltuiesc anual 2% din PIB pentru apărare.
În cursă au mai fost  ministrul slovac de Externe (Miroslav Lajčák), ministrul eston al Apărării (Jüri Luik), consilierul președintelui Poloniei (Krzysztof Szczerski) și un fost ministru al Apărării.
Geoană a avut de partea lui aprobarea și susținerea celor doi poli ai puterii executive: atât președintele Iohannis, cât și premierul Viorica Dăncilă i-au susținut candidatura. Odată cu această dublă susținere, Geoană a primit sprijin din partea tuturor instituțiilor care puteau contribui prin lobby: Ministerul de Externe și Ministerul Apărării.
Și o paranteză: Dăncilă știa că Geoană e în cursă când i-a deschis ușa pentru revenirea în PSD. Era pe 29 mai, la câteva zile după condamnarea lui Liviu Dragnea....
Momentul decisiv a fost, potrivit surselor G4Media.ro, interviul pe care Geoană l-a susținut cu șeful NATO, Jens Stoltenberg..

România vinde simulatoare de zbor în Africa (România Liberă)

În timp ce Ministerul Apărării Naționale cumpără din străinătate o firmă cu sediul în orașul Măgurele, specializată în produse de înaltă tehnologie, exportă în țări din patru continente, echipamente destinate antrenamentului piloților civili și militari. 90 la sută din producția firmei merge acum la export.