Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Căutarea Alexandrei, coordonată de clanuri de interlopi care i-au trimis pe polițiști la adrese greșite! (Libertatea)

discutii-alexe-radoi-2-498x1024.jpg

Căutarea Alexandrei, coordonată de clanuri de interlopi care i-au trimis pe polițiști la adrese greșite, dezvăue astăzi ziarul Liberatea.
Căutarea Alexandrei, coordonată de clanuri de interlopi care i-au trimis pe polițiști la adrese greșite, dezvăue astăzi ziarul Liberatea.
Image source: 
site-ul ziarului Libertatea

Portretul lui Mihai Fifor, „salvatorul“ de la MAI: gafe de proporţii, oportunism şi trădări politice. A început deja cu stângul (Adevărul) - Deficitul bugetar la şase luni este la cel mai înalt nivel de la criză încoace. Finanţele pun taxe noi, dar economiştii cred că ele nu sunt de ajuns (Ziarul Financiar)

Căutarea Alexandrei, coordonată de clanuri de interlopi care i-au trimis pe polițiști la adrese greșite! (Libertatea)

Alexandra a sunat la statul român și i-a răspuns statul paralel, o combinație letală de grupări mafiote, afaceriști cu bani publici, oameni ai legii umili și limuzine Rolls-Royce de 400.000 de euro care străbat străzi de o sărăcie unde ”ia-mă nene” te costă viața.  
Comisarul șef Nicolae Alexe, numărul unu pe operațiuni în poliția Olt și cel care a coordonat acțiunea de la Caracal, a apelat la un apropiat, Remus Rădoi ”Codiță”, șeful unei rețele uriașe și dintre cei mai temuți oameni din județ, condamnat pentru că a desfigurat un rival în bătaie. 
Libertatea publică conversațiile incredibile de pe WhatsApp dintre polițistul Alexe și Rădoi ”Codiță” și mărturiile date ziarului de cei doi lideri de grupări concurente. 
De regulă informatorii dau ponturi poliției, iar ofițerii decid. 
În cazul Alexandrei, a fost exact invers: poliția a oferit numerele de telefon ale suspectului și alte informații secrete către grupările populate de infractori și care și-au împărțit Oltenia! 
Iar Remus Rădoi ”Codiță” a trimis poliția la două adrese false ale rivalilor din clanul Oacă în seara în care fiecare minut conta! 
În același timp, clanul Oacă cunoștea și el toate mișcările poliției, fiind prieten cu șefii poliției din Caracal: Mirea și Humă, ambii implicați în căutarea Alexandrei. 
Cu un stat în care polițiile paralele și-au subordonat poliția națională, Alexandra n-a avut nici o șansă. 
Dezvăluirile pe larg în Libertatea.

Portretul lui Mihai Fifor, „salvatorul“ de la MAI: gafe de proporţii, oportunism şi trădări politice. A început deja cu stângul (Adevărul)

Deşi Viorica Dăncilă a prezentat numirea vicepremierului Mihai Fifor în calitate de ministru de Interne interimar ca pe o realizare, reuşitele acestuia de la alte ministere lasă de dorit, Fifor făcându-se remarcat în trecut doar prin gafe, bâlbe şi trădări politice. Fifor a condus ministere ca: transporturi, apărare, administraţie, economie, iar acum la interne, cu toate că profesia sa de bază este filosof.
Adevărul reamintește că Fifor, ca ministru al Apărării,  a comis o gafă de proporţii, care i-a adus lauda propagandei ruse.  În august anul trecut, acesta susţinea într-o emisiune televizată că baza militară de la Deveselu adăposteşte rachete balistice şi că „niciodată preşedintele Putin nu o să fie extrem de încântat de faptul că în România se dezvoltă capabilităţi militare foarte serioase. Cum ar putea să fie vreodată preşedintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice”. Afirmaţia lui Fifor  este identică cu ideile răspândite de propaganda rusească, deşi scutul de la Deveselu este defensiv, iar rachetele sunt interceptoare, nu balistice. După reacţiile din media şi vocile care îi cereau demisia, Fifor a venit a revenit a doua zi asupra declaraţiilor şi a afirmat că a fost o greşeală de înţelegere. Încă o „calitate“: deşi e prins cu minciuna, neagă, nonşalant, evidenţa.
În partid, Fifor a căzut mereu în picioare, reuşind să fie  în prejama liderului: Ponta, Dragnea şi, momentan, Dăncilă.

Economia la jumătatea anului 2019: Deficitul bugetar la şase luni este la cel mai înalt nivel de la criză încoace. Finanţele pun taxe noi, dar economiştii cred că ele nu sunt de ajuns (Ziarul Financiar)

Deficitul bugetar a ajuns în primele şase luni din an la 20 de miliarde de lei, echivalentul a 1,94% din PIB (peste 4 mld. euro). Este mai mare deficit fiscal ca procent din PIB, de după anii de criză încoace. Constrângerea faţă de anii în care guvernul nu-şi punea problema deficitului este că, în ultimii ani, administraţia de la Bucureşti s-a angajat în faţa UE să nu depăşească o ţint de deficit de 3% din PIB, ceea ce, la un Produs Intern Brut estimat de Comisia de Prognoză de 1.031 de miliarde de lei ar însemna un deficit cash de 31 de miliarde de lei. Or, dacă în primele şase luni deficitul este de 20 de miliarde de lei (2/3 din deficitul programat), înseamnă că Finanţele trebuie să se transforme într-un zgârie-brânză şi să strângă punga visteriei, cu atât mai mult cu cât, de la 1 septembrie, ar urma să intre în vigoare legea pensiilor care, ea singură, presupune un efort bugetar de 8 miliarde de lei în ultimele patru luni din an.
Finanţele au anunţat măsuri pentru creşterea veniturilor, care vor fi făcute publice luni, odată cu aprobarea în guvern a primei rectificări bugetare din acest an: împozitarea pensiilor speciale, o taxă pe băuturile nealcoolice care conţin zahăr, o acciză mai mare la ţigări şi o reformă timidă în aparatul de stat. Acestea ar aduce la buget un plus de câteva sute de milioane de lei. Prea puţin faţă de nevoi, cred economiştii. Continuarea în Ziarul Financiar.

Revista presei românești - 2 august 2019