Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum va arăta structura noului guvern PNL. Ministerele care dispar - schița momentului (HotNews.ro)

guvern.jpg

 Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat, aseară, că există peste 15 parlamentari care nu au votat moțiunea, dar vor sprijini viitorul Guvern.
Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat, aseară, că există peste 15 parlamentari care nu au votat moțiunea, dar vor sprijini viitorul Guvern
Image source: 
site-ul Guvernului României

Ce lasă în urmă PSD în cei opt ani de guvernare (Ziarul Financiar) - Ce au făcut candidații la prezidențiale în prima zi de campanie (Adevărul)

Cum va arăta structura noului guvern PNL. Ministerele care dispar - schița momentului (HotNews.ro)

​În așteptarea nominalizării oficiale a noului premier PNL, liberalii fac schița noului guvern care ar trebui să aibă maximum 15-16 ministere. Unele dintre cele actuale vor fi comasate, iar în cazul altora se ia în calcul chiar desființarea.
Din punct de vedere al componenței politice, prima variantă, și cea mai probabilă, este a unui guvern monocolor. A doua variantă este o echipă PNL-PMP, potrivit unor surse din partid, liberalii fiind dispuși să dea partidului condus de Eugen Tomac două ministere. Discuțiile ar urma însă să aibă loc în perioada următoare.
Astfel, surse liberale au declarat pentru HotNews.ro că la Ministerul Afacerilor Externe ar urma să fie comasate Afacerile Europene și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Pentru acesta din urmă se discută chiar transformarea sa în departament în subordinea primului ministru sau trecerea la SGG.
Cercetarea si Inovarea ar urma să treacă la Ministerul Educației, alături de Tineret și Sport. În cazul din urmă, se ia în calcul chiar desființarea ministerului.
De asemenea, Ministerul Economiei ar urma să se unească cu cele ale Economiei, Mediului de afaceri și Turismului. Pentru a evita infringementul prin încălcarea obligației de separare a activităților de producție și transport în sectorul energetic, liberalii iau în calcul trecerea Transgaz și Transelectrica la Ministerul Finanțelor.

Ce lasă în urmă PSD în cei opt ani de guvernare (Ziarul Financiar)

Din 2012 până în acest an, PIB-ul a crescut cu 70%, până la 1.032 mld. lei – prognoza Comisiei Naţionale de Prognoză. Salariile medii nete lunare s-au dublat în această perioadă de la 1.500 de lei până spre 3.000 de lei. Graţie şi contextului extern favorabil, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 800.000. Două cifre spun mai multe despre consolidatea relativă a bunăstării. Indicele PIB/capita în PPS (care armonizează preţurile dintre ţări) s-a îmbunătăţit cu peste 10 puncte procentuale (un plus de 18,5%), de la 54% din media UE în 2012 la 64% din media UE în 2018. Dacă în 2012 românii au cheltuit în excursii sau în călătorii în străinătate 1,5 miliarde de euro, în 2018 ei cheltuiau 3,6 miliarde de euro, cu 2,1 miliarde de euro mai mult.
Politica de stimulare a economiei prin consum a venit însă la pachet cu lipsuri. Majorarea cheltuielilor salariale, concomitent cu reducerea impozitelor şi a TVA, a dus veniturile bugetului spre un prag de avarie şi a ridicat deficitele peste cotele de alarmă.
Pentru că PIB-ul a crescut solid datoria publică în PIB a rămas constantă, spre 35% din PIB. Dar, no­mi­nal, datoria a crescut cu 118 miliarde de lei (25 mld. euro), până la 338 mld. lei la mijlocul acestui an. Deficitul comercial s-a dublat de la 7,2 miliarde de euro în 2012 la 15 miliarde de euro în 2018 şi 16,9 miliarde de euro, aceasta din urmă fiind prognoza CNP.
Pentru că banii au fost puţini şi s-au dus în consum – consum care a stimulat economia, dar şi importurile care au destabilizat deficitul comercial – nu au mai fost bani de investiţii. Cele opt spitale regionale şi unul republican promise în campania din 2016 au rămas pe hârtie. Numărul de kilometri de autostradă a crescut de la 503 km în 2012 la 806 km în acest an. Însă mulţi din aceşti kilometri fuseseră începuţi înainte de 2012.

Ce au făcut candidații la prezidențiale în prima zi de campanie (Adevărul)

Debutul campaniei electorale i-a motivat pe unii candidați la prezidențiale să organizeze evenimente în care să adune mii de oameni pentru a le vorbi, în timp ce unii și-au păstrat energia pentru acșiuni în alte zile.
Premierul demis Viorica Dăncilă și-a relansat candidatura pentru alegerile prezidențiale într-un eveniment organizat în București, în prezența a peste o mie de oameni. Dăncilă și-a atacat adversarii politici și s-a declarat încrezătoare că oamenii care vor să vadă PSD-ul doborât o să fie în curând taxați de români.
Candidatul Alianței USR-PLUS, Dan Barna, și-a lansat candidatura la prezidențiale vineri seara, în Piața Mică din Sibiu, în prezența a peste o mie de oameni, loc unde a vorbit despre programul său electoral. Barna a vorbit de 10 proiecte pentru România, printre acestea fiind creșterea puterii președintelui țării, educația la 6% din PIB sau crearea unei structuri în cadrul Administrației Prezidențiale care să gestioneze comunitatea națională de informații.
Președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL la prezidențiale, nu a avut nicio ieșire publicăîn prima zi de campanie.

Revista presei românești - 14 octombrie2019