Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Miniştrii propuşi în cabinetul PNL promit să nu schimbe nimic major din politica guvernului demis, deşi în opoziţie PNL promitea să treacă cu buldozerul peste programul PSD (Ziarul Financiar)

violeta_alexandru.jpg

Violeta Alexandru, al treilea ministru propus în Guvernul Orban, avizat negativ în comisii.
Sursa imaginii: 
Facebook/Partidul Național Liberal

Cum se autodesfiinţează Secţia Specială (Adevărul) - Victor Negrescu, un nou răsfățat al sistemului (Libertatea)

Miniştrii propuşi în cabinetul PNL promit să nu schimbe nimic major din politica guvernului demis, deşi în opoziţie PNL promitea să treacă cu buldozerul peste programul PSD (Ziarul Financiar)



Premierul desemnat spune că nu acceptă însă să-şi schimbe echipa (votul în comisii este consultativ) pentru că nu acceptă evaluările PSD: „Nu accept ca Olguţa Vasilescu, ca Rădulescu „Mitralieră“ să fie cei care să stabilească capacitatea de reformă pe care o poate face un ministru din echipa mea“.

Premierul desemnat a afirmat că guvernul PSD a învestit peste 80 de miniştri, printre care mulţi „analfabeţi funcţionali“ şi nu acceptă ca miniştrii lui buni să fie respinşi.

Dincolo de disputele politice inerente, rămân în picioare declaraţiile miniştrilor făcute în comisiile de specialitate.

Florin Cîţu a revenit ieri cu declaraţii şi a spus că are încredere în promisiunile PSD privind existenţa sumelor pentru majorările de pensii şi salarii – opt miliarde de lei în ultimele trei luni din 2019 şi 25 de miliarde de lei, în 2020, doar pentru majorarea cu 40% a pensiilor. Potrivt evaluărilor econo­miştilor, cheltuielile cu salariile vor ajunge anul viitor la 14% din PIB, iar cele cu pensiile la 12% din PIB. Cîţu mai spune că dă Educaţiei 6% din PIB, iar Armatei 2% din PIB. Doar pentru aceste capitole de chel­tuieli ar avea nevoie de venituri bugetare de 34% din PIB, în condiţiile în care veniturile nu depăşesc de ani de zile 30-31% din PIB.

Violeta Alexandru a promis şi ea că noul guvern va respecta legislaţia în vigoare privind creşterile salariale, dar şi mărirea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020: „Nu tăiem pensii şi salarii“. Ea a venit cu o noutate: va fi eliminată supraimpozitarea contractelor de muncă part time şi va fi instituită taxarea pe orele de muncă.

Ion Ştefan, propus la Ministerul Dezvoltării, care a primit aviz negativ, a spus că prioritatea lui va fi achitarea tuturor facturilor pentru Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 şi 2, alcătuite de Liviu Dragnea, plus continuarea lucrărilor demarate pe aceste programe. Or, în trecut, PNL striga în gura mare că aceste planuri sunt sursă de alimentare a bugetelor aleşilor locali ai PSD şi că vor fi eliminate.

Degeaba audiaţi miniştri peste ministere goale, când miliardele de euro sunt la Case, Companii şi Agenţii, comentează Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Poate audierea ministrului de finanţe ar fi trebuit să aibă loc nu în Parlament ci într-un sediu ANAF de sector unde sacii cu dosare stau pe holuri şi munţii de hârtii se prăvălesc peste funcţionare. Când răspunderea publică este într-o parte iar banii sunt la alții nicioodată nu au cum să fie rezultate, mai notează ziaristul.

Cum se autodesfiinţează Secţia Specială (Adevărul)

Secţia pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) va trebui să funcţioneze cu doar şapte procurori. Asta după ce miercuri, Curtea Supremă a respins cererea procuroarei Zarafina Puiu de menţinere în funcţia de magistrat. Mai mult, pentru cele şapte posturi de procuror în cadrul Secţiei Speciale scoase la concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a înscris doar un singur magistrat.   

„În mod cert vorbim despre o structură în care magistraţii nu au încredere. La modul în care este gândită acum, ca să ne referim la doar unul dintre aspecte, se încalcă în mod evident principiul separării carierelor. Cum este posibil ca Secţia pentru judecători din CSM să fie cea care numeşte procurorii în cadrul Secţiei Speciale? În momentul în care a fost înfiinţată această Secţie au fost şi oameni foarte serioşi care au vrut să lucreze aici însă au fost respinşi. Şi în contextul în care vezi că astfel de profesionişti, procurori care îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa o astfel de funcţie, mă refer la independenţă şi imparţialitate, sunt respinşi, te gândeşti că este ceva în neregulă cu această structură. Acesta este motivul pentru care procuroii refuză în acest moment să mai participe la aceste concursuri”, a explicat pentru „Adevărul” un fost procuror.

Victor Negrescu, un nou răsfățat al sistemului (Libertatea)

O ultimă zvâcnire a Guvernului demis Dăncilă, pe care președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o taxează pe măsură, printr-o respingere întrucât procedura standard de nominalizare a comisarului european nu îndeplinește toate prevederile legale. Guvernul Dăncilă nu mai are legitimitatea necesară pentru un astfel de gest politic, fiind demis printr-o moțiune de cenzură, iar candidatul nu a fost aprobat de Parlament. Totuși, pesedistul Victor Negrescu merită o atenție specială privind ascensiunea sa fulminantă în partid și mediul universitar.

Negrescu nu este un tânăr pesedist ca oricare altul, ci unul care a fost propulsat în posturi politice extrem de bine plătite sau care implică o putere de decizie mare, într-un interval de timp condensat, fără a putea înțelege care au fost criteriile de selecție în privința lui. De ce, de fiecare dată, partidul l-a ales pe el și nu pe alți tineri din partid. În anul 2014, Victor Negrescu devenea cel mai tânăr europarlamentar român, PSD oferindu-i un post eligibil când avea numai 29 de ani. 

Ce știm public este că Negrescu nu este chiar nimeni pe lume, iar tatăl său a avut o carieră în diplomație, ocupând, în trecut, funcția de consul al României la Bruxelles. O fi o simplă coincidență faptul că fiului îi este clădită, cu toate ușile politice deschise, o carieră solidă fix în domeniul Externelor?

Aceleași nedumeriri apar și în privința postului de ministru al afacerilor europene pe care l-a deținut în anul 2018, știut fiind faptul că acest minister, la fel ca Justiția sau Ministerul Afacerilor Externe, este unul strategic, care nu este oferit la întâmplare în interiorul unui partid...

Va fi el noul comisiar european din partea României la Bruxelles? Cel mai probabil, nu. Ce se profilează însă ca o certitudine e că viitorul politic al lui Victor Negrescu nu va suna deloc rău. Mai ales dacă ai ca înger păzitor Sistemul, scrie Sidonia Bogdan pe libertatea.ro.

 
Revista presei românești - 31 octombrie 2019.