Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


4 motive pentru votul de duminică (Blogurile Adevărul)

stampila.jpg

Image source: 
RFI (arhivă)

Guvernul PNL, primele măsuri (Ziarul Financiar) - Despre Predoiu și testul pe care îl are de dat în justiție (libertatea.ro)

Guvernul PNL, primele măsuri (Ziarul Financiar)

Premierul Ludovic Orban anunţă că „strânge şurubul cheltuielilor la maximum“, dar şi că salariul minim creşte de la 1 ianuarie.

Orice cheltuială inutilă trebuie evitată pentru a men­ţine deficitul bu­ge­tar în limita de 3% din PIB, a susţinut pre­mie­rul Ludovic Orban miercuri, la insta­larea în funcţia de ministru al finanţelor a lui Florin Cîţu. Cu două luni înainte de finalul anului deficitul bugetar se apropie de 3% din PIB, limita maximă acceptată prin Tratatul de la Maastricht. La nouă luni din 2019 deficitul fiscal a fost de 2,62% din PIB şi a continuat să crească şi la zece luni, după cum a spus Florin Cîţu, fără să dea însă amănunte. De unde se va tăia, se va afla până la finalul acestei luni, data până la care Finanţele trebuie să vină cu o rectificare bugetară. Data limită pen­tru realizarea rectificării bugetare este 30 noiembrie, iar proiectul de buget pen­tru 2020 va fi finalizat până la sfârşitul anului.

Despre Predoiu și testul pe care îl are de dat în justiție (libertatea.ro)

Cităm dintr-un articol de opinie semnat de jurnalista Sidonia Bogdan:

„Ministerul Justiției are un nou ministru, Cătălin Predoiu, un politician care s-a afirmat în anii de guvernare pesedistă drept o voce critică față de modificările venite din zona celebrei Comisii Iordache.

Cea mai importantă misiune pe care o va avea în mandatul său este organizarea procedurilor de selecție pentru funcțiile de top din Procuratură. DNA, Prachetul General și DIICOT sunt conduse prin interimate, propunerile de procurori șefi sau adjuncți fiind în acest an decise de către CSM.

Potrivit rapoartelor MCV făcute publice în ultimii ani, aceste proceduri de selecție au fost viciate tot timpul de influența politică. Veți spune că acest lucru este cumva normal, din moment ce atât ministrul, cât și președintele României, care au un rol în acest proces, sunt, în fond, oameni politici.

Corect. Numai că experții Comisiei Europene au recomandat ca ideea de concurență loială între procurori, criteriile de integritate și de competență să primeze în fața jocurilor sau negocierilor politice.

În altă ordine de idei, în Procuratură s-a format o castă, un grup restrâns de procurori cu legături informale atât cu clasa politică, cât și cu serviciile secrete, care, indiferent de puterea politică, ei veșnic cad în funcții importante. 

Bogdan Licu, Oana Schimdt- Hăineală, Codruț Olaru, Georgiana Hosu sunt câțiva dintre procurorii care, dacă ar avea bun-simț profesional, nici măcar nu ar mai trebui să își depună candidatura în acest proces de selecție. Vremea lor a trecut. Sunt personaje de care atârnă prea multe vulnerabilități ca să mai poată primi un mandat plin în funcțiile de top.

Indiferent de presiuni, Cătălin Predoiu e dator să le arate românilor sensibili la tema anticorupției că sistemul judiciar nu stă în acest tip de magistrate-cameleon și are capacitate de prospețime”.

4 motive pentru votul de duminică (Blogurile Adevărul)

Consultantul politic Dan Sultănescu scrie pe blogurile Adevărul despre ce contează, de fapt, înainte de votul de la aceste alegeri prezidenţiale? Articolul trece în revistă câteva „date (fapte, nu păreri) care ar putea ajuta la încadrarea mai corectă a acestor alegeri.

1. Contează participarea. Oscilaţiile de mobilizare pot aduce mai multe sau mai puţine voturi unuia sau altuia dintre competitori, însă implicarea în general ajută democraţia...

2. Dezbaterile între candidaţi contează în turul 2, nu acum, şi nu e nimic nou în asta. În aceste zile se perpetuează o teză falsă, din toate părţile spectrului politic – anume că n-am mai avut o campanie fără dezbatere între candidaţi, aşa cum avem acum...

3. Se discută teme majore cu privire la direcţia României? Aş risca un răspuns diferit de cel văzut în analizele recente şi aş spune că da. În acest an am avut o confruntare aproape explicită între două viziuni cu privire la viitorul României în UE (stânga PSD a promovat un discurs naţionalist, cu accente similare cu alte state din Europa de Est, dar care au avut drept efect scăderea încrederii în UE la votanţii PSD, iar opozanţii PSD au promovat un discurs foarte diferit, despre nevoia unei integrări şi mai accentuate şi nevoia promovării valorilor occidentale în România). Aceasta diferenţă nu era la fel de vizibilă în urmă cu ceva timp...

4. Românilor le este clar ce fel de lider îşi doresc şi ce calităţi are acesta? Vom avea timp între cele două tururi să discutăm pe larg, însă există 3 atribute cheie care contează, porivit oricărei cercetări serioase: cinstea/integritatea (calitate de bază pentru orice lider care cere sprijin electoral), apropierea de oameni şi patriotismul. Dintre toate, contează cel mai mult integritatea, cinstea..”.

Integral pe adevarul.ro

Revista presei românești - 7 noiembrie 2019