Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că întreg sistemul de pensii va fi reformat din 2021, inclusiv prin creşterea contribuţiilor la Pilonul II, altminteri persoanele născute începând cu anii ’70 ar putea să rămână cu pensii infime.
„Sistemul de pensii de astăzi este ca un Caritas - atât timp cât ai oameni să contribuie este ok, dar având în vedere evoluţia demografică din România, cei care sunt născuţi ca mine, în anii '70, nu vom mai avea cine să ne plătească pensia”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
Potrivit calculelor “Adevărul”, bazate pe datele Institutului Naţional de Statistică, după ce Nicolae Ceauşescu a dat faimosul Decret 770 privind interzicerea avorturilor, numărul născuţilor vii aproape s-a dublat. Astfel, în primii trei ani de aplicare a în primii ani de aplicare a decretului, s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, trend care a scăzut foarte puţin în anii ’70, ajungând la începutul anilor ’80 la o medie de aproape 400.000 de nou-născuţi pe an. Având în vedere că vârsta de pensionare care se va aplica Decreţeilor este, potrivit legislaţiei actuale, de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi reiese că toţi aceşti aproximativ 1,8 milioane de români vor ieşi la pensie, la limită de vârstă, în primii 5 – 6 ani de după anul 2030.
În ce priveşte fondurile de pensii publice, în prezent există aproximativ 6 milioane de salariaţi, care plătesc contribuţii transferate în pensiile a 5,3 milioane de pensionari, rezultând un raport salariaţi/pensionari de 10/9. După 2030, acest raport se va schimba radical, ţinând cont de faptul că avorturile nu au mai fost interzise după Revoluţie, iar de la jumătatea anului 1990 numărul nou-născuţilor a scăzut dramatic.
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că majorarea procentului din salariul brut care va fi virat în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) defavorizează sistemul public de pensii.
Situaţia economică a României în anul 2020 stă sub mai multe semne de întrebare. Cu un buget construit pe o creştere economică de 4,1% şi un deficit bugetar de 3,6%, guvernul trebuie săgăsească soluții pentru a acoperi toate cheltuielile programate, dar și cheltuieli care nu sunt prinse în bugetul de stat, fără să adâncească deficitul și mai mult.
Dacă guvernul nu majorează pensiile, creşterea economică va fi mai mică. Dacă le majorează, duce deficitul bugetar la peste 5% din PIB. PIB-ul României va creşte cu un ritm între 3 şi 3,5%, euro va ajunge la 4,9 lei, iar inflaţia va fi între 3,5 şi 4%, prognozează economistul Iancu Guda.
Înainte de 1989, lipsa altor opţiuni de divertisment a produs cifre record pentru anumite producţii cinematografice româneşti, precum filmele lui Sergiu Nicolaescu sau Mircea Drăgan. Astăzi, cineaştii români nu mai visează la milioane de spectatori în săli de cinema, ci mai degrabă la zeci de mii. „5GANG: Un altfel de Crăciun“, lansat pe 27 decembrie, a generat cele mai mari încasări din istoria cinematografiei românești, după anul 1989. Filmul a fost vizionat de 247.617 de spectatori și are până acum încasări de peste un milion de dolari.
Potrivit CNC, cel mai popular film al tuturor timpurilor a fost “Nea Mărin miliardar” al lui Sergiu Nicolaescu, urmat de “Păcală” al lui Geo Saizescu.
Iată cum arată clasamentul:
1. „Nea Mărin miliardar“, regia Sergiu Nicolaescu, 1979, 14.645.586 spectatori
2. „Păcală“, Geo Saizescu, 1974, 14.644.029 spectatori
3. „Mihai Viteazu“, Sergiu Nicolaescu, 1971, 13.340.304 spectatori
De departe cel mai mare export cultural al României postcomuniste, filmul românesc obţine trofee la cele mai importante festivaluri europene. Însă în lipsa unei reţele de distribuţie adecvate şi a unei mai bune educaţii cinematografice, sălile rămân deseori goale, iar bună parte din producţiile noi ies din cinema la fel de repede cum au intrat.
FCSB l-a luat gratis pe fundașul central Andrei Miron, dar îl mai lasă să joacela Botoșani 3 etape din sezonul de primăvară în speranța că moldovenii vorprinde play-off-ul.
Revista Presei
Top articole
