Procurorii șefi între extreme. De la victoria #rezist la abisul Caracal (ziare.com)

Procurorii șefi între extreme. De la victoria #rezist la abisul Caracal (ziare.com)

"Propunerile facute de ministrul Justitiei pentu sefia parchetelor sunt surprinzatoare si in sensul bun, si in cel rau. Alegerea Gabrielei Scutea pentru pozitia de procuror general este, de departe, cea mai mare surpriza. Nu pentru ca dna Scutea nu ar merita pozitia. Dimpotriva, as zice, iar prestatia domniei sale la interviu a fost foarte buna.

Ceea ce surptinde insa este declaratia transanta pe care Catalin Predoiu o face implicit prin propunerea facuta. A ales pentru pozitia cea mai inalta in Ministerul Public, la varful tuturor procurorilor din Romania, un magistrat #rezist in cel mai inalt grad, vorba unui coleg, un magistrat de pe scarile protestestelor disperate din tara si de la Bruxelles.

Gabriela Scutea, membra fondatoare a celei mai active si vocale asociatii de procurori, AMASP, a fost extrem de implicata in contestarea modificarii legilor Justitiei, inclusiv in strada, este fosta adjuncta a Laurei Codruta Kovesi, a semnat demonizatele protocoale SRI-PICCJ, a fost sistematic respinsa de Tudorel Toader pentru toate pozitiile pe care a incercat sa le ocupe in ultima vreme.

In ceea ce-l piveste pe Crin Bologa, alegerea pare, pe datele de acum, una corecta. 

Marea vulenerabilitate este, din punctul meu de vedere, propunerea facuta pentru DIICOT, una inexplicabila atat sub aspectul prestatiei de la interviu, cat si a celei avuta de dna Hosu ca adjunct al sefului DIICOT si apoi ca sef de facto al structurii. Pe scurt, nu am auzit nici macar o parere pozitiva despre aceasta alegere", scrie Ioan aEne dogioiu. Continuarea pe ziare.com..

Obiecții la prevederea privind combaterea „traseismului electoral” (contributors.ro)

"Despre Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.115/2015 se știe, în general, că are drept obiect alegerea primarilor în două tururi, în loc de unul singur. Dar proiectul mai conține trei modificări importante: votul persoanelor care și-au modificat reședința înainte de alegeri, mărirea numărului membrilor birourilor electorale de circumscripție și reducerea numărului de semnături necesare înregistrării candidaturilor, în comunele mici".

Sociologul Mircea Kivu trece în revistă câteva inadvertențe tehnice și apoi atinge obiecția de fond.

"Conform legii în vigoare, un cetățean poate opta între a vota fie în localitatea de domiciliu, pe lista permanentă (sau cea suplimentară, dacă a fost omis), fie în cea de reședință (unde are „viză de flotant”), pe lista suplimentară. Modificarea propusă răpește celui care și-a stabilit o nouă reședință cu mai puțin de 90 de zile înaintea scrutinului una din variante. Cu alte cuvinte, îi restrânge drepturile electorale.

În concluzie, Guvernul a introdus intempestiv în proiectul de lege articolul referitor la votul persoanelor care și-au stabilit recent reședința într-o localitate, prevedere cu utilitate discutabilă. Dacă nu se va renunța la această prevedere, șansele ca legea, odată adoptată prin asumarea răspunderii, să nu treacă de controlul constituțional vor crește exponențial". Integral pe contributors.ro.

Ghilotina electorală: câte sute de primari pierd PSD şi UDMR cu alegeri în două tururi. Câţi ar câştiga PNL (Adevărul)

Social-democraţii şi-ar putea înjumătăţi numărul de primari, dacă se trece la alegeri locale în două tururi. Mai exact, PSD ar putea pierde 800 de aleşi. Şi UDMR va fi afectată profund de schimbarea sistemului electoral - pierderi de 20% în teritoriu. Marele câştigător ar fi PNL, în timp ce USR-PLUS ar spera măcar la câteva zeci de primării, potrivit unor calcule făcute de partide.

Săptămâna viitoare, Guvernul Orban îşi va angaja răspunderea în Parlament pe alegerea primarilor în două tururi. Potrivit procedurii, PSD va depune moţiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moţiunea trece, Guvernul pică, iar legea se consider respinsă. Aşadar, rămâne în vigoare scrutinul într-un singur tur. Dacă moţiunea nu trece, legea se consideră adoptată. Mai departe, PSD poate să conteste proiectul la CCR. În acest caz, Curtea va avea ultimul cuvânt. 

Care este piramida alimentară la români? (Ziarul Financiar)

Un român a consumat în medie 2.300 grame de alimente pe zi în 2018, mai mult cu 85 de grame faţă de anul anterior. Şase grupe de produse (lapte, legume, cereale, fructe, cartofi şi carne) reprezintă 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

Laptele şi produsele din lapte au cea mai mare pondere în consumul mediu net zilnic pe locuitor, cu 30%, urmat de legume, cu 17% şi cereale, cu 16%, carnea reprezintă doar 7%, arată studiul „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018“, publicat săptămâna aceasta de Institutul Naţional de Statistică.

Datele sunt pe anul 2018 pentru că INS are nevoie de timp pentru a le procesa.

Toți dopați! (Gazeta Sporturilor)

Cei 4 halterofili români participanți la Olimpiada din 2012 au fost prinși, rând pe rând, că au apelat la substanțe interizse. Ieri, CIO a informat că și Gabriel Sîncrăian a fost depstat pozitiv, după reanalizarea probelor de la Londra. 

România ar urma să piardă și cele trei medalii obținutela ultimele două ediții ale JO, și dreptul de a trimite vreun halterofil la Tokyo.