Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Planul lui Iohannis pentru anticipate, pas cu pas (Adevărul)

iohannis_presidency.ro_1.jpg

Image source: 
presidency.ro

Planul lui Iohannis pentru anticipate, pas cu pas (Adevărul) - Renault face un pariu de 1 mld. euro: Dacia pregăteşte un model electric (Ziarul Financiar)

Planul lui Iohannis pentru anticipate, pas cu pas (Adevărul)

Șeful statului îl va desemna premier tot pe Ludovic Orban, de două ori, astfel încât Parlamentul să-l respingă și să fie declanșate alegerile anticipate. Însă planul nu e deloc sigur. PSD încearcă să strângă o majoritate alături de ProRomânia și ALDE, astfel încât să blocheze dizolvarea Parlamentului, susțin surse politice.

PNL a pus umărul la dărâmarea propriului Guvern.

Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis după ce moţiunea de cenzură a trecut cu 261 de voturi. Oficial, această moţiunea a fost susţinută de PSD şi UDMR, iar aleşii Pro România au fost lăsaţi să voteze cum vor, dar Victor Ponta a dat semnalul pentru trântirea Guvernului. Pe de altă parte, aleşii minorităţilor, ai ALDE şi PMP nu au votat. Numărul total al celor trei formaţiuni care au vrut demiterea Guvernului, în condiţiile în care erau toţi aleşii lor prezenţi, era de 256 de parlamentari. Însă de la Pro România au lipsit şase deputaţi. Aşadar, cele trei formaţiuni puteau strânge 250 de voturi, la care se adaugă încă un vot, cel al lui Ibrahim Hussein (politician sprijinit mereu de PSD pentru funcţii de conducere în Camera Deputaţilor), adică singurul deputat al minorităţilor prezent la moţiunea de cenzură şi a mers să voteze.

Aşadar, zece dintre voturi au venit din rândurile PNL sau USR. Surse politice susţin că mai mulţi liberali au primit recomandarea să încurce urnele şi să voteze împotriva Guvernului. Singurul politician de la PNL prins în fapt a fost senatoarea Carmen Hărău, la care s-a văzut clar că a votat împotriva Guvernului Orban. După vot, liberalii au susţinut că Hărău a votat moţiunea de cenzură din greşeală.

 „Da, a fost blat”, consideră jurnalistul Liviu Avram. 

 „În ultima sa şedinţă, Guvernul Orban a făcut un serviciu imens PSD, menţinând alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene aşa cum a vrut PSD. Dar asta e acum apă cursă. Moţiunea a trecut, guvernul Orban a picat, iar PNL îşi poate trece în cazier ratarea unui obiectiv politic important: alegerea primarilor în două tururi pare să fi fost compromisă definitiv. Rămâne speranţa celui de-al doilea mare obiectiv politic al liberalilor, alegerile anticipate, despre care preşedintele Iohannis a spus că are pregătit chiar şi un Plan B.  

După demiterea Guvernului Orban, preşedintele Iohannis a avut o intervenţie publică în care a declarat următoarele: „Eu am fost şi rămân adeptul alegerile anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Dacă însă constat că partidele parlamentare nu doresc acest lucru sau nu reuşesc să înţeleagă acest lucru, atunci voi insista ca în continuare să fie votat un guvern care vine cu o agendă reformatoare, un guvern care este construit de şi în jurul Partidului Naţional Liberal”. Tradus în mai puţine cuvinte, preşedintele a spus aşa: „Eu vreau anticipate, dar dacă nu se poate, atunci să rămână liberalii la guvernare”. Ăsta era, se pare, Planul B. Am impresia că nici anticipate nu vom avea… 

Integral în Adevărul.

Ce nu s-a văzut la TV în ziua când Guvernul Orban a picat (HotNews.ro)

Un fost premier a încercat să se urce pe un scaun, un fost ministru al Educației a filmat votul cu telefonul, un parlamentar fost-șofer al unui fost senator condamnat pentru corupție s-a amuzat copios în timpul ședinței, un pesedist s-a jucat pe telefon, în timp ce mai mulți parlamentari liberali au bătut cu palmele în băncuțe. La final, un alt fost premier a ținut o ședință de Guvern.

Vezi aici un videoreportaj marca HotNews.ro cu ce nu s-a văzut la TV în ziua în care Guvernul Orban a picat.

Renault face un pariu de 1 mld. euro: Dacia pregăteşte un model electric (Ziarul Financiar)

Dacia electrică ar putea aduce la Mioveni afaceri suplimentare de peste 1 mld. euro având în vedere cererea tot mai mare pentru astfel de automobile, pe lângă cele 5 mld. euro pe care Renault deja le rulează în România.

Viitoarea maşină electrică de la Dacia ar putea costa circa 15.000-20.000 de euro pentru a veni în concurenţă directă cu VW e-Up! Sau Skoda citigo e iV, care însă promit o autonomie de 270 km, faţă de circa 250 km în cazul modelului Renault K-ZE pe care va fi bazat viitorul model Dacia.