Procesul edituri versus Bookster: Cum facem să nu mai fim ultimii din Europa la consumul de carte? (Ziarul Financiar)

PNL şi PSD îşi împart prada de pe urma anticipatelor. Marele pierzător: USR-PLUS (Adevărul)

Liberalii vor guverna singuri în următorii patru ani cu o majoritate stabilă în Parlament, în timp ce PSD va rămâne cu cei mai mulţi primari din ţară şi va fi principala voce a Opoziţiei. Personal, Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban îşi cimentează funcţia în partid.

Alianţa 2020 va fi grav afectată de înţelegerea Orban-Ciolacu. Cu alegeri locale într-un singur tur, USR şi PLUS cu greu vor reuşi să spargă barajul PSD-PNL din teritoriu, unde aleşii local  deja proptiţi în funcţii pleacă favoriţi să câştige încă un mandat. Cât despre Parlament, Dan Barna şi Dacian Cioloş ar putea rămâne izolaţi în Opoziţie, în condiţiile în care sondajele situează Alianţa abia la 15%. Totuşi, USR şi PLUS pregătesc o campanie puternică la firul ierbii, cu accent pe blatul dintre PSD şi PNL, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Un scor apropiat de 20% ar putea forţa PNL să accepte o alianţă de guvernare cu tandemul Barna-Cioloş.

PSD a stabilit calendarul: săptămâna viitoare - luni, marţi şi miercuri - va avea loc audierea miniştrilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar pe 24 februarie e programat votul pentru respingrea Guvernului Orban 2, astfel încât să se bifeze încă un pas către anticipate. La audieri, senatorii şi deputaţii PSD au primit sarcina de a-i ironiza pe miniştrii PNL pentru activitatea din ultimele trei luni, susţin surse din conducerea PSD pentru „Adevărul“. Principalele ţinte: Florin Cîţu (Finanţe), Violeta Alexandru (Muncă) şi Victor Costache (Sănătate).

Procesul edituri versus Bookster aminteşte de începuturile Amazon şi ridică o întrebare importantă: Cum facem să nu mai fim ultimii din Europa la consumul de carte? (Ziarul Financiar)

În timp ce românii sunt ultimii din Europa la consumul de carte, aflăm din ZF că zece edituri, printre care Polirom, Rao Distribuţie, Nemira şi Humanitas, au dat în judecată Bookster pentru concurenţă „neloială”.

Biblioteca pentru corporatişti – aşa cum e cunoscută – este învinovăţită pentru că modelul lor operaţional, prin care oamenii pot împrumuta cărţi, ar reduce apetitul de achiziţie.

Modelul adoptat de Bookster este simplu: accesul este gratuit pentru oricine. Compania se finanţează prin abonamente care pornesc de la 4 euro pe lună, plătite de companiile care vor cărţile livrate la sediu.

Faptul că oricine împrumută cărţi gratuit i-a adus aviz de bibiliotecă publică de la Guvern. Printre cei acuzaţi în cadrul procesului se numără şi Ministerul Culturii, pentru că i-a acordat Bookster acest aviz.

O altă nemulţumire a editurilor ţine de faptul că Bookster îşi cumpără „marfa” de la librării online şi offline, şi nu de la edituri.

În acelaşi timp, Bookster susţine că plăteşte autorii pentru fiecare carte pe care o împrumută cititorilor. 

În timp ce rămâne la latitudinea justiţiei să spună cine are dreptate şi cine nu, problema ridică totuşi o întrebare şi mai mare: într-o ţară în care Eurostat spune că doar 6,5% dintre români cumpără cel puţin o carte pe an, oare problema principală a pieţei este Bookster?

Media creşterii profiturilor în cazul celor zece edituri care au iniţiat procesul a fost de 750% în perioada 2013-2018. 

Din ce putem vedea pe site-ul Bookster, lucrează cu 958 de companii, are peste 105.000 de titluri şi a realizat până acum peste 3,2 milioane de împrumuturi, fiind lansat în 2013. Iar asta înseamnă că lumea citeşte.

Denumirea de „biblioteca pentru corporatişti” nu a venit degeaba. Pentru cei care locuiesc în Bucureşti, este uşor de observat că în metrouri – în special în cele care merg înspre polurile corporatiste precum Pipera – multe dintre cărţile pe care le ţin oamenii în mână în locul telefoanelor au o etichetă Bookster.

Revolta de la Ditrău continuă (HotNews.ro)

O petiție cu peste 1.800 de semnături a fost depusă marți la primăria localității Ditrău. Localnicii cer patronilor brutăriei să nu angajeze forță de muncă străină și să prezinte actele privind calificarea profesională a primilor doi angajați din Sri Lanka, dar și documentele medicale ale acestora. În fruntea localnicilor semnatari ai petiției se află și de această dată preotul capelan romano-catolic din comună.

Poliția Harghita a deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, iar totodată s-au sesizat Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Cazul de la Ditrău a ajuns și în presa internațională.