Apele anului electoral 2020 s-au tulburat (Pressone)

Apele anului electoral 2020 s-au tulburat (Pressone)

Sociologul Barbu Mateescu analizează sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în a doua parte a lunii februarie. Barometrul de opinie arată că, pentru prima dată de vara trecută și până acum, există o scădere în intenția de vot pentru PNL.Din totalul celor care exprimau o intenție de vot, PNL primea susținerea a 25,5% în iulie, 30% în octombrie, 39% în noiembrie, 45% în decembrie și 47% în ianuarie.Luna trecută, ei au coborât la 41%. Din ianuarie 2019 și până acum, nicio formațiune politică n-a înregistrat o scădere atât de abruptă.

Este posibil ca sondajul din februarie să reprezinte doar un accident de moment, o variație care nu descrie de fapt situația reală. Reducerea semnificativă a scorului PNL poate fi un zvâc fără efect, o migrenă care nu semnalează o tumoare sau o eroare bizară a browser-ului de Internet care survine fără explicație și consecințe.

Prin contrast cu ceea ce li se întâmplă liberalilor, intenția de vot pentru PSD este la cea mai înaltă cotă din ianuarie 2019 și până acum: 25,8%. În ianuarie, 787 respondenți indicaseră o opțiune de vot, iar pentru PSD optaseră 20,6% dintre ei, deci aproximativ 162 persoane. Acum, votanții PSD sunt 25,8% din 760, adică 196. Diferența este evidentă și indiscutabilă...

Începe să se clatine ideea că brand-ul PNL, în sine, va sălta candidați anonimi sau mediocri datorită popularității liberalilor în urma alegerilor din 2019. Agenda publică pentru guvernare nu includea alegeri anticipate (mai ales că vorbim despre doar câteva luni - nu ani! - diferență față de scenariul de bază, cel normal). Această deviere de la vox populi a accelerat declanșarea unui proces natural - mai devreme sau mai târziu deținătorii puterii, oricine ar fi ei, încep să fie măsurați pe baza performanțelor de la guvernare, și nu pe baza balonului de săpun pe care-l reprezintă victoria electorală.

Cifrele din sondajul IMAS, în special dacă sunt validate și de sondajele din perioada următoare, reprezintă o iluzie toxică pentru PSD. Partidul nu are liderii, comunicarea sau strategia care să merite această revenire. Aceste procente câștigate sau recâștigate se pot pierde ușor în lunile următoare, către Pro România, absenteism sau chiar înapoi la liberali.

 Nici USR nici PLUS nu par să se fi adaptat foarte bine la circumstanțele unei guvernări PNL - își dreg încă vocea. Cel puțin în acest moment, aceste brand-uri nu reprezintă un bonus extraordinar în vederea localelor. Cine va face campanii inspirate, orientate spre cetățeni și nu spre certuri și dezbateri interne, va fi vizibil. Integral pe pressone.ro.

Vaccinarea nu va fi obligatorie, dar părinții care refuză să își vaccineze copiii riscă amenzi de până la 10.000 de lei (HotNews)

Copiii vor fi vaccinați cu vaccinurile din Calendarul Național numai cu consimțământul părinților, iar părinții care refuză să își vaccineze copiii trebuie să meargă la consiliere pe tema vaccinării. În caz contrar, ei riscă să fie amendați cu sume între 1.000 și 10.000 de lei, în trepte, în funcție de numărul refuzurilor. Refuzul vaccinării și după consiliere poate fi sancționat cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei, decizia urmând să fie luată de Comisia de vaccinare din județul respectiv. Proiectul legii vaccinării, blocat în sertarele Camerei Deputaților de 2 ani și jumătate, a fost deblocat - o întâlnire tehnică, la care presa nu a avut acces, a avut loc luni la Comisia de Sănătate din Camera Deputaților.

Proiectul ar urma să intre la votul final în plen săptămâna viitoare, au declarat surse politice pentru HotNews.ro. Proiectul nu va aduce obligativitatea vaccinării, deoarece consensul politic a fost obținut pe o formă care nu prevede obligativitatea, ci doar recomandarea vaccinării cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național și o serie de sancțiuni (amenzi) pentru părinții care refuză atât vaccinarea, cât și consilierea pe această temă, au precizat surse politice pentru HotNews.ro.

O eventuală prevedere ca accesul copiilor nevaccinați să fie interzis în școli și grădinițe, dorită de unele voci, risca să fie neconstitutională și ar fi încălcat dreptul acestora la educație, astfel că nu va apărea în lege, au mai explicat pentru HotNews.ro sursele citate.

De ce i-a refuzat instanţa despăgubiri mai mari de 10.000 de euro jandarmeriţei dezarmate la mitingul Diasporei din 10 august (Adevărul)

Judecătorii susţin că Ştefania Nistor, femeia jandarm care a fost lovită cu pumnii şi picioarele de trei huligani în timpul protestului din 10 august 2018, nu este îndreptăţită la daunele morale de 100.000 de euro cerute de aceasta.

Magistraţii susţin că, după rănile şi prejudiciul moral suferit, i se cuvine o sumă de zece ori mai mică pe motiv că prin natura profesiei, aceasta a fost pregatită să acţioneze în astfel de situaţii.

Ştefania Nistor a stat patru zile internată din cauza leziunilor traumatice suferite în urma loviturilor cu pumnii şi picioarele aplicate de cei trei huligani.

În acest dosar instanţa a aplicat pedepse cu suspendare de maxim 2 ani şi 8 luni pentru inculpaţi, instanţa motivând că cei implicaţi au recunoscut acuzaţiile aduse de procurori şi au colaborat cu organele de cercetare.