Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sub amenințarea coronavirusului, „paznicii igienei” dau un exemplu jalnic (Libertatea)

dsp.jpg

Unelte cu care se face curățenie în sediul DSP București
Image source: 
site-ul ziarului “Libertatea“

Există trei instituţii de protecţia mediului, Ministerul Mediului, Agenţia de Protecţia mediului şi Garda de Mediu, dar poluarea nu o măsoară nimeni (Ziarul Financiar) - Motivarea judecătorilor în dosarul Colectiv (G4Media)

Sub amenințarea coronavirusului, „paznicii igienei” dau un exemplu jalnic.  DSP Bucureşti nu are săpun la baie (Libertatea)

Nici urmă de dezinfectant pentru mâini în sediul Direcțiie de Sănătate Publică. Deşi instituţia a plătit 84.000 de lei pe servicii de curăţenie, anul trecut, pe jos se spală cu săpun solid şi cârpe vechi.

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti, instituţia care veghează la igiena din spitale, policlinici, restaurante sau şcoli are sediul în zona Iancului, într-o fostă casă boierească de pe strada Avrig. Pliante şi afişe despre cum poate fi păstrată igiena, când trebuie să te speli pe mâini (“când sunt foarte murdare”), când trebuie să te dezinfectezi pe mâini (în restul timpului) sau ce este coronavirusul se află peste tot în instituţie. Însă la atât se opreşte protecţia contra infecţiilor pentru cineva care intră pe uşa DSP.

La parter, funcţionează doar două din cele trei grupuri sanitare. Toaleta funcțională are apă rece, ţevi scorojite şi un dispozitiv pentru săpun lichid. Gol. Nici hârtie igienică, nici spray-uri cu dezinfectant. Nimic care să dea impresia minimei preocupări pentru igienă.

La capătul holului, dai de chiuveta de serviciu, ruginită, cu un aer interbelic, la fel ca întreaga clădire. Cârpe vechi, perii uzate şi o pereche de mănuşi de cauciuc atârnă pe o scară de zidar. Pe una dintre cârpe se usucă, la lumina neonului, două bucăţi de săpun de toaletă.

Contrar aparenţei banale, este un săpun foarte scump: în 2019, DSP Bucureşti a achiziţionat servicii de curăţenie de la Total Maintenance Services, o firmă cu doi angajaţi, din Sectorul 2. Contractul e în valoare de 84.000 de lei.

DSP Bucureşti are 210 angajaţi, medici, asistenţi, infirmieri, farmacişti, chimişti, fizicieni. Cel mai mare salariu de bază este de 16.344 de lei, pentru funcţia de şef de laborator. Un inspector superior câştigă în jur de 7.500 de lei lunar, un şofer – 4.000 de lei. La salariile de bază se adaugă indemnizaţia lunară de hrană, 347 de lei, şi sporuri de condiţii vătămătoare. La ce culoare au cârpele puse la uscat pe holuri, nu poţi să reclami că sporurile sunt nejustificate.

Există trei instituţii de protecţia mediului, Ministerul Mediului, Agenţia de Protecţia mediului şi Garda de Mediu, dar poluarea nu o măsoară nimeni (Ziarul Financiar)

În România există trei instituţii care se ocupă cu protecţia mediului, şi anume, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu.

Fiecare din cele trei instituţii are mii de angajaţi, dar poluarea aerului este măsurată de asociaţii independente. În momente de criză, precum depăşirea valorilor maxime admise ale poluării, toate cele trei instituţii sunt luate pe nepregătite.

Fiecare dintre cele trei instituţii are conducere şi consi­lieri proprii, departamente administrative, direcţii de resur­se umane şi direcţii juridice. ANPM-ul are mai mulţi an­gajaţi la direcţia juridică şi de resurse umane (60) decât are la Direcţia Centru de evaluare a calităţii aerului (48). Viorel Toma, preşedintele ANPM, câştigă un salariu de 8.800 de lei pe lună, iar ministrul mediului Costel Alexe câştigă 10.000 lei, conform ultimelor declaraţii de avere.

Garda Naţională de Mediu este o instituţie cu peste 900 de angajaţi, pe când Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordinea sa 42 de agenţii judeţene şi circa 1900 de salariaţi.

Motivarea judecătorilor în dosarul Colectiv (G4Media)

Tragedia de la Colectiv este rezultatul unei activități infracționale în lanț, iar inculpații au dat dovadă de ”cinism, rea-credință și lipsă de respect” față de victime este concluzia la care au ajuns, miercuri, judecătorii Tribunalului București care au împărțit condamnări grele în primă instanță, în decembrie 2019:

Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Alin George Anastasescu, Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea, patronii clubului Colectiv, au primit câte 11 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri ISU Bucureşti care au verificat clubul fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnați fiecare la câte 9 ani și 2 luni de închisoare.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare.

Pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare.

Din motivarea instanței: Inculpații au dat dovadă de cinism, rea-credință și lipsă de respect față de suferințele victimelor

”Cadrul legislativ, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a incendiului, n.red.) (…) Atitudinea subiectiva a inculpatilor nu rezida in lipsa unei educatii juridice, ci in lacomie, iresponsabilitate si ignoranta a legii. Inculpatii -desi unii sunt educati in conditiile unei societati in tranzitie, dar libere, democratice, si cu o cariera de antreprenor- au adoptat o atitudine de negare, ,,invocand,, pretinsa vinovatie a altor coinculpati, a altor persoane, a unor autoritati publice, dar și calitatea legii”, se mai arată în motivare.

Judecătorii mai arată că în noaptea tragediei exista în vigoare ”un cadru legislativ corect și eficient” despre care se arată în motivare că ”era esențial să fie respectat/pus în aplicare atât de conducători/angajați ai unor autorități publice, cât și de comercianți din sectorul privat”.

În motivarea lor, magistrații subliniază că obligația comerciantului de a respecta legea în materie de securitate la incendii este importantă dincolo de orice obligații ale autorităților publice.

Revista presei românești - 5 martie 2020