Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Testul nostru în fața Covid 19 (Ziare.com)

dogioiu.jpg

Ioana Ene Dogioiu este senior editor ziare.com
Image source: 
ziare.com

Epidemia schimbă România (Adevărul) - Coronavirus în România: de ce ar trebui să ne fie cel mai frică (Republica.ro) - Cele mai mari zece spitale judeţene şi-au dublat cheltuielile în ultimii cinci ani, dar condiţiile nu s-au îmbunătăţit deloc (Ziarul Financiar)

Epidemia schimbă România (Adevărul)

Autorităţile române au luat decizia suspendării tuturor zborurilor spre şi dinspre Italia, timp de 14 zile, până în 23 martie. Măsura este valabilă pentru toate aeroporturile din România.

Ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, a declarat că „dacă apare un singur caz într-o şcoală, se suspendă cursurile pentru întreaga şcoală.”

O nouă şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă va avea loc luni, la ora 16.00. 

Conform autorităţilor, dintre cei 15 români infectaţi cu virusul, cinci au fost declaraţi vindecaţi şi au fost externaţi din spital.

Până acum, universităţile de Medicină din Cluj şi Bucureşi au anunţat că suspendă cursurile, în timp ce Universitatea de Medicină din Iaşi a afirmat că până la finalul lunii studiile vor avea loc online.

Testul nostru în fața Covid 19 (Ziare.com)

"Nu numai autoritatile medicale si nu numai Guvernul dau in aceasta perioada un test de responsabilitate. Cred ca intreaga societate da acest test. Pentru ca, pana la urma, proportiile pe care le va capata raspandirea coronavirusului depinde in primul rand de responsabilitatea fiecarui cetatean in parte" scrie IoanaEne Dogioiu. Ziarista enumeră:.

1. In aceasta perioada mai delicata sa ne deplasam doar unde e absolut necesar, sa mai lasam mall-ul pentru o carte sau macar pentru televizorul de acasa, meciurile de fotbal si, da, oricat s-ar enerva unii, chiar slujbele religioase.

2.Lipsa de igiena. Nu ne place sa recunoastem, dar suntem tara cu un consum derizoriu de sapun si pasta de dinti, comparativ cu restul UE. Si asta se simte in toate mijloacele de transport in comun. Spalatul pe maini nu este un reflex. Nici spalatul legumelor si al fructelor.

3. Lipsa de responsabilitate fata de comunitate. Cei care aleg sa isi trimita copiii la scoala bolnavi, eventual cu o punguta de medicamente in geanta, cei care tusesc si stranuta in autobuze si in metrou, cei care cheama Salvarea inventand simptome pentru ca le e lene sa se duca pe picioare la medicul de familie pentru chestiuni minore sunt oare dispusi sa admita ca vin din zone de pericol, sunt dispusi sa recunoasca un contact cu o persoana infectata si sa isi asume astfel intrarea in izolare care le poate incurca socotelile?

Trebuie, cred, sa fim constienti ca nicio autoritate medicala, din nicio tara a lumii nu poate face fata unui val urias de imbolnaviri si singurul mod in care el poate fi prevenit tine de fiecare dintre noi, de propria disciplina si responsabilitate.

Coronavirus în România: de ce ar trebui să ne fie cel mai frică (Republica.ro)

Mulți au privit cu spaimă la conferința de presă din miezul-nopții, atunci când doi oficiali - ministrul Sănătății și Raed Arafat - ne-au anunțat că am intrat și noi în rândul lumii lovite de epidemie: aveam primul caz oficial de coronavirus în România (între timp s-au constatat 15 persoane infectate și numărul lor se așteaptă să crească). 

Toți ne sfătuiesc să fim calmi, să nu ne panicăm, situația e sub control.

Și nouă continuă să ne fie frică, pentru că avem un simt al pericolului aproape animalic. Simțim miros de moarte. Iar noi știm mai bine ca oricine cum se petrec lucrurile aici, nu suntem pregătiți pentru o epidemie/pandemie de coronavirus. Pe noi nu o să ne omoare virusul ucigaș, ci chiar sistemul nostru de sănătate. La Colectiv toți au spus că sunt pregătiți, iar la final am aflat că victimele au fost infectate chiar în spitalele noastre. 

Noi știm cozile din sălile de așteptare, locuri în care ne amestecăm virușii între noi, știm buzunarele doctorilor și ale asistentelor, că vorba aia, „dacă nu dai, nu se uită la tine”, știm saloanele supra-aglomerate, clădirile vechi, șobolanii și gândacii din bucătărie. Substanțele dezinfectante pe care se cheltuie sume enorme sunt apă de ploaie, medicamente nu sunt, aparatele nu funcționează, mizerie e peste tot. Noi știm toate astea. Cum să-i credem când ne spun să ne liniștim că totul e bine?! Bineînțeles că nu e bine.

Și mai știm că ne-am făcut-o cu mâna noastră, noi i-am cocoțat în funcțiile și demnitățile pe care le au, noi i-am pus în fruntea bucatelor. Somitățile fără onoare iau șpagă în cutii de carton lăsate așa, aiurea, tocmai pe biroul lor. De parcă ar fi prima oară sau prima somitate ce face așa, scrie Nucu Morar.

Cele mai mari zece spitale judeţene şi-au dublat cheltuielile în ultimii cinci ani, dar condiţiile nu s-au îmbunătăţit deloc (Ziarul Financiar)

Cele mai mari zece spitale judeţene din cei mai im­por­tanţi poli economici ai României, de la Timişoara la Con­stanţa, şi-au dublat în 2019 cheltuielile faţă de acum cinci ani, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor pu­bli­c­ate de unităţile me­dicale pe site-urile proprii.

Banii care au intrat an de an în uni­tă­ţile publice nu se văd însă în calitate mai bună a actului medical, iar pacienţii aşteaptă în continuare chiar şi 16 ore pe holuri unde igiena este precară în spitalele publice.

Spitalul Judeţean Constanţa, unitate cu 960 de paturi, a avut cea mai mare creştere la buget în perioada 2015 - 2019 dintre cele zece spitale judeţene analizate de ZF. Bugetul spitalului din Constanţa a crescut cu 162% în perioada menţionată, de la 181 mil. lei în 2015 la 474 mil. lei anul trecut.

Evoluţia semnificativă a bugetului spitalului din Constanţa nu se vede însă în servicii mai bune pentru pacienţi, în contextul în care chiar în februarie 2020 o femeie de 70 de ani a murit după ce a aşteptat 16 ore pe holurile spitalului.

În ultimii 6 ani bugetul Sănătăţii s-a dublat. Bugetul Casei de Asigurări de Sănătate este în 2020 de 41 mld. lei, faţă de 20 mld. lei în 2014. Bugetul Ministerului Sănătăţii este de 11,4 mld. lei în 2020, faţă de 7 mld. lei în 2014

Revista presei românești - 9 martie 2020