Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum au suplinit ONG-urile rolul statului la debutul crizei COVID-19 (Libertatea)

euro.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Anul școlar e compromis. Majoritatea covârșitoare a elevilor ar trebui să stea acasă până la toamnă (Newsweek.ro) - Criza coronavirusului în banking: Tot mai mulți români cer amânarea ratelor la credite: creștere cu 70 la sută în două săptămâni, la 260.000 (Ziarul Financiar)

Cum au suplinit ONG-urile rolul statului la debutul crizei COVID-19 (Libertatea)

Săptămâna trecută, ministrul muncii a stârnit un val de revoltă în spațiul public după ce a declarat că statul a fost mai degrabă singur în lupta împotriva coronavirusului și că sprijinul comunității a fost puțin semnificativ. 

Violeta Alexandru a făcut declarația într-un context în care cerea un sprijin suplimentar al comunității care să dubleze efortul statului de a plăti șomajul tehnic. Câteva zile mai târziu, Alexandru avea să declare că, după ridicarea stării de urgență din 15 mai, șomajul tehnic va fi, de fapt, înlocuit cu o ”altă măsură de ajutor”. 

Până la clarificarea situației cu privire la ajutoarele care vor fi plătite de stat pentru traversarea crizei COVID-19, cert este că la debutul acesteia, Guvernul, din care face parte și Violeta Alexandru, a fost prins complet nepregătit, fără dotări și stocuri de echipamente necesare, fără nici măcar un inventar al infrastructurii de care dispune în spitale și centre de cercetare.

Sute de inițiative mai mici sau mai mari au apărut rapid în toată țara. De la voluntarii care fac piața pentru cei mai vulnerabili la autoservirile sau restaurantele care asigură gratuit prânzul medicilor sau la elevii și studenții care fabrică viziere la imprimante 3D. Lor li s-au alăturat oamenii care au donat bani campaniilor demarate de ONG-uri și asociații, dar și afaceriștii care au făcut echipă cu autoritățile locale și au cumpărat echipamentele pe care statul nu le avea.

Fostul ministru al sănătății Vlad Voiculescu, care este și reprezentant al Asociației Magic, a estimat o valoare totală de 20 de milioane de euro a donațiilor colectate de organizațiile non-guvernamentale pentru lupta împotriva coronavirusului, în prima lună și jumătate de la izbucnirea crizei în România. Integral în Libertatea.

Anul școlar e compromis. Majoritatea covârșitoare a elevilor ar trebui să stea acasă până la toamnă (Newsweek.ro)

(...) Școlile nu se pot deschide o dată cu ridicarea stării de urgență. E nevoie de o perioadă de câteva săptămâni pentru a vedea evoluția pandemiei după ce viața va fi mai permisivă (ridicare restricțiilor de circulație). Abia într-o lună poți aprecia evoluția COVID în regim de relaxare socială.

Copiii nu pot fi trimiși direct în examene după o întrerupere de minim 3 luni. 

Școala online este o himeră pentru că o treime dintre copii nu au acces la cursuri nefiind pregătiți logistic. Ar fi inacceptabil ca două milioane de elevi să aibă mediile încheiate și un million nu.

Fără să am pretenția de a fi altceva decît un observator a ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ, aș spune că școala nu se va mai relua, în format fizic, pentru elevii care nu au de susținut examene la final de an. Toate scenariile Ministerului Educației pentru încheierea anului ar trebui să înceapă de aici. Dacă nu va fi așa, guvernul își asumă un mare risc. 

Vedeți în articol ce măsuri iau statele din Vest pentru deschiderea școlilor și de ce ele  nu se pot aplica în România.

Criza coronavirusului în banking: Tot mai mulți români cer amânarea ratelor la credite: creștere cu 70 la sută în două săptămâni, la 260.000 (Ziarul Financiar)

Una din șase persoane fizice și una din 10 companii vor amânarea ratelor. BRD și Raiffeisen au primit cele mai multe solicitări, respectiv 60.000 și 41.000. Clienții pot solicita amânarea ratelor la credite până la jumătatea lunii mai. Băncile locale au circa 1,5 milioane de clienți retail și 100.000 de clienți corporate.