Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Președintele Klaus Iohannis a dat informații false când a argumentat decizia ca școlile să rămână închise. Marți, a încercat să dreagă situaţia. Cazul “exemplului din Franța” (Edupedu.ro)

iohannis.jpg

Image source: 
presidency.ro

Poveste din prima linie. S-a infectat în timp ce trata pacienți cu COVID-19, iar după vindecare a devenit unul dintre primii donatori de plasmă (Hotnews.ro) - Câți sezonieri români au plecat la muncă în străinătate de la începutul pandemiei? (Libertatea)

Președintele Klaus Iohannis a dat informații false când a argumentat decizia ca școlile să rămână închise. Marți, a încercat să dreagă situaţia. Cazul “exemplului din Franța” (Edupedu.ro)

Când a anunțat, luni, decizia ca majoritatea elevilor să nu se mai întoarcă la clasă în acest an școlar, președintele Klaus Iohannis a apelat la o informație falsă. Marți seară, când a susținut o nouă conferință de presă, el a încercat să dreagă situația, susținând că ceea ce a spus luni ar fi avut alt sens – lucru care nu se susține, după o scurtă verificare a declarațiilor. Este vorba despre singura informație de context internațional referitoare la procesul de redeschidere a școlilor.

Ce a spus luni președintele:

“Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă”. 

Ce a declarat marți seara preşedintele, întrebat în conferinţa de presă despre acest subiect:

Întrebare: Ați dat ieri un exemplu din Franța, ați spus că s-a redeschis experimental o școală. Oficialii francezi vă contazic.

Răspuns: “Informația e corectă, e un exemplu corect. E un studiu făcut de Institutul Pasteur, e verificabil. Am spus că există un exemplu care ne arată că situația în școli de complicată”.

Nu era “școala”, ci o școală, nu s-a “deschis”, ci era deschisă la începutul epidemiei în Franța și nu s-a întâmplat nimic experimental acolo, care să reiasă din studiul citat.

Mai precis, este vorba despre un studiu efectuat pe o comunitate restrânsă asociată unui liceu din departamentul francez Oise, grav afectat de la începutul epidemiei. În cadrul studiului efectuat între 30 martie-4 aprilie, elevii acelui liceu, părinții și personalul școlii au trebuit să completeze un chestionar ce a acoperit istoricul simptomelor începând cu mijlocul lunii ianuarie. Participanților li s-au făcut și teste de sânge pentru a verifica existența anticorpilor anti-SARS-CoV-2, teste efectuate și la centre de donare de sânge din zonă. Zece dintre participanți fuseseră spitalizați de la mijlocul lunii ianuarie.

Studiul a constatat, între altele, o rată medie de atac a infecțiilor de 25,9%, prezența unor anticorpi la 171 dintre cei 661 de participanți (vârsta medie 37 de ani), zero decese cauzate de infecția cu noul coronavirus și rată a spitalizării de 5,3%, arată edupedu.ro.

Augustin Zegrean: În starea de alertă nu se pot da amenzi și ordonanțe militare. Care este diferența față de starea de urgență (Digi24.ro)

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, afirmă că pe timpul stării de alertă cetățenii nu pot fi amendați, cum se întâmplă pe timpul stării de urgență. De asemenea, nu pot fi emise ordonanțe militare, iar cele care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgență.

Guvernul și Președintele analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis. Este o măsură necesară pentru a putea fi menținute, legal, unele dintre restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi închiderea restaurantelor și a altor domenii de activitate cu public. Integral pe digi24.ro.

Poveste din prima linie. S-a infectat în timp ce trata pacienți cu COVID-19, iar după vindecare a devenit unul dintre primii donatori de plasmă: Le-am spus copiilor mei că, indiferent de situație, le voi spune adevărul despre starea mea (Hotnews.ro)

Eufrosina Șerban are 47 de ani și 3 copii. Nu i-a mai văzut de mai bine de o lună și nici în următoarele două săptămâni nu va putea să fie aproape de ei. Eufrosina este asistentă medicală la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din București. A îngrijit zeci de pacienți infectați cu coronavirus, până când s-a infectat ea însăși. La două săptămâni de la vindecare, a devenit unul dintre primii donatori de plasmă vindecați de coronavirus din România: plasma donată de Eufrosina va ajunge la bolnavi de coronavirus aflați în stare critică, în speranța că anticorpii ei le vor salva viața. 

Procesul de colectare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus a început ieri în România. Primele 3 recoltări de plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 s-au făcut la Centrul de Transfuzie Sanguină din București. Teoretic, un pacient deja vindecat a dezvoltat anticorpi care pot ajuta la vindecarea pacienților infectați în acest moment.

Câți sezonieri români au plecat la muncă în străinătate de la începutul pandemiei? (Libertatea)

Libertatea a colectat date de la aeroporturile mari din țară și prezintă aceste cifre. În total, au plecat în jur de 16.000 de sezonieri din România de pe 9 aprilie.

Duminică, 26 aprilie, în jur de 180 de persoane au plecat la muncă în Germania, pe plantații de hamei din Bavaria, de pe aeroportul din Cluj-Napoca. 

Toți sezonierii și-au semnat contractele în aeroport. ITM Cluj a făcut controale în aeroport, inclusiv duminică, dar nu a găsit firme de intermediere implicate în procesul de recrutare a sezonierilor, au spus reprezentanții ITM Cluj pentru Libertatea.

”Toți semnaseră contractul direct cu angajatorii germani”, au adăugat aceștia.  În realitate, mulți dintre sezonieri nu știu germană, deci le-ar fi imposibil să discute cu angajatorul german. Mulți își găsesc locurile de muncă pe platforme online ca OLX, Facebook sau Publi24, anunțurile fiind postate de intermediari români.