Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce a jucat Iohannis cartea naționalismului dur pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc (G4Media)

cristian-pantazi-640x400.jpg

Jurnalistul Cristian Pantazi
Image source: 
g4media.ro

România, după două luni de COVID. Suntem fruntaşi la restricții şi amenzi, dar codaşi la testări (Libertatea) - INTERVIU Experiența unui medic din Suceava infectat cu coronavirus (Hotnews.ro)

De ce a jucat Iohannis cartea naționalismului dur pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Câteva posibile explicații (G4Media)

Jurnalistul Cristian Pantazi observă că Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri, 29 aprilie, singura ieșire cu caracter puternic naționalist ca președinte. Un discurs de tip ”nu ne vindem țara”, de anii 90, din partea unui om politic care nu doar că a respins mereu naționalismul, dar a și fost deseori victima unor atacuri în această cheie din partea PSD. Cum se explică ieșirea lui Iohannis, altfel un monument de decență în ieșirile publice?

Toate datele ne indică faptul că poziționarea președintelui e o ieșire cu dublu scop electoral. În primul rând, creează o agendă paralelă cu realitatea și abate atenția de la problemele reale ale reacției autorităților față de pandemia de coronavirus. În al doilea rând, crește tensiunea în an electoral pe o temă facilă – naționalismul. E tema folosită de-a lungul timpului de toate partidele, PSD, PNL, PDL, PMP, și de care Klaus Iohannis s-a ferit în permanență. 

Guvernul Viktor Orban, la rândul său, are de cinci ani o politică extrem de agasantă la adresa României. În încercarea de a se proiecta ca lider al maghiarilor de pretutindeni, Viktor Orban irită constant Bucureștiul cu investițiile masive din Transilvania, cu politica pro-rusă, piedicile puse în calea proiectului energetic BRUA, cu încercarea de a câștiga teren la Chișinău. 

Dar toate aceste probleme percepute de România în relația cu Ungaria trebuie rezolvate punctual. E Cotroceniul îngrijorat că cetățenii maghiari din România sunt tot mai atrași de Budapesta? Păi să înceapă ceea ce G4Media.ro cere de doi ani: un program masiv de investiții care să le facă viața mai bună cetățenilor români de etnie maghiară, uitați în enclava Har-Cov de trei decenii fără școli, fără drumuri, fără pic de atenție de la București. Integral AICI.

România, după două luni de COVID. Suntem fruntaşi la restricții şi amenzi, dar codaşi la testări (Libertatea)

Au trecut două luni de la primul caz de coronavirus înregistrat în România.  Pe 26 februarie, un bărbat de 20 de ani din judeţul Gorj a fost diagnosticat de COVID-19. Nu a avut simptome și s-a vindecat rapid.

Restricţiile stabilite între timp de autorităţile române au fost printre cele mai severe dintre toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. Doar Italia, Spania și Franța au mai luat măsuri comparabile cu cele din România, dar aceste trei țări sunt exact cele mai afectate din Europa, cu peste 160.000 de cazuri înregistrate și peste 23.000 de decese fiecare.

11.978 de cazuri de COVID-19 sunt înregistrate în România și 693 de decese.

Cu toate că președintele Klaus Iohannis i-a lăudat pe români pentru spiritul civic arătat în timpul stării de urgenţă, amenzile date de poliţişti pentru încălcarea ordonanţelor militare spun altceva.

Aproape 200.000 de amenzi a împărţit Poliţia Română în mai puţin de o lună, între 24 martie și 19 aprilie. Raportat la populaţia ţării, ar rezulta că un român din 100 a fost amendat. Suma adunată din amenzi în acea perioadă s-a ridicat la 78 de milioane de euro.

Și în Franța s-au dat amenzi. Diferenţa este că amenda minimă în Franţa este 135 de euro, adică 670 de lei, de 3 ori mai mică decât în România, deşi salariul mediu în Franţa este de 3 ori mai mare decât în ţara noastră. Dacă la amenzi și bâlbe suntem fruntași, rămânem codași la numărul de teste efectuate. România se află pe locul 23 între ţările din Uniunea Europeană, cu 7.813 teste la un milion de locuitori. Doar Franţa, Ungaria, Grecia şi Bulgaria se află sub noi, scrie Libertatea.

​INTERVIU Experiența unui medic din Suceava infectat cu coronavirus: Am primit o singură mască de la spital. Am stat la o coadă de 100 de persoane să mă testez, dar s-au terminat testele. M-am tratat acasă, la spital sunt două băi la 50 de pacienți (HotNews.ro)

​"Experiența asta de pacient este foarte importantă, te transpui în acea suferință a lor, înveți să înțelegi mai bine pacientul." Anatol Burlacioc are 45 de ani, iar de 13 ani este medic la Spitalul Județean din Suceava, epicentrul epidemiei de coronavirus din România. Încearcă să trăiască sănătos și aleargă câteva maratoane pe an. Epidemia de coronavirus l-a prins cu o singură mască de protecție oferită de spitalul unde lucrează și complet neinstruit despre cum ar trebui să se ferească de noul virus, mărturisește el, într-un interviu acordat HotNews.ro. La fel ca pe toți colegii săi. Într-o seară de martie, când își făcea alergarea zilnică, a simțit că nu mai respiră normal. Continuarea pe Hotnews.ro.