Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parlamentul a aprobat o alertă mai mică (România Liberă)

parlament.jpg

Image source: 
Facebook

Cum au supraviețuit ONG-urile care nu s-au implicat în criza COVID-19? (life.ro) - Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează (cursdeguvernare.ro)

Parlamentul a aprobat o alertă mai mică (România Liberă)

Hotărârea de Guvern 394, emisă acum două zile, prin care se instituia starea de alertă, a fost aprobată cu modificări, miercuri,

de Parlamentul României. Premierul Ludovic Orban anunțase, încă din momentul emiterii acestei Hotărâri de Guvern, că România intră în „starea de alertă maximă”. Totuși, la votul de miercuri din plenul Parlamentului, senatorii și deputații au aprobat acest act normativ cu modificări, astfel încât unele dintre prevederile inițiale, dorite de Cabinetul Orban, au luat o altă formă.

Parlamentarii PSD au susținut, în plen, că deși votează această lege, ei consideră că “medicii au fost umiliți” prin faptul că, în schimbul riscurilor la care se expun și a muncii extenuante, li s-au promis bonusuri financiare care încă n-au fost acordate. PSD a mai acuzat faptul că, pe timpul stării de urgență, instituțiile de stat au folosit criza coronavirusului ca pretext pentru a face achiziții fără licitație. Pe de altă parte, senatorul Cseke Attila (UDMR) a susținut că Guvernul Orban a prevăzut măsuri pentru contracararea pandemiei, dar „a uitat să aloce fondurile necesare”.

În favoarea aprobării HG privind starea de alertă – în noua ei formă, decisă de Parlament – au votat PNL, PSD, USR, UDMR și PMP. Liderul Pro România, Victor Ponta, a anunțat că deputații lui vor vota împotrivă, unul dintre motive fiind acela că “așa cum se învață la Facultatea de Drept, în Parlament nu votezi Hotărâri de Guvern”. Parlamentarii ALDE au votat și ei împotrivă. “ALDE nu poate accepta ca o țară întreagă să sufere din cauza unor incompetenți care încă ne guvernează”, a explicat senatorul Călin Popescu Tăriceanu.

Un medic la 800 de elevi (România liberă)

Ministrul Educației, Monica Anisie, a anunțat că va exista un cadru medical în fiecare unitate de învățământ, ce va asigura verificarea elevilor la pregătirile pentru examenele naționale și în timpul desfășurării Evaluării Naționale și a Bacalaureatului.

Este o măsură logică în această perioadă și una care probabil că ar trebui menținută definitiv. Din nefericire însă, cabinetele medicale școlare s-au aflat, în ultimii ani, într-un proces continuu de reducere, până la exterminare. Putem spune, fără nicio reținere, că aceste spații, esențiale atât pentru tratarea, cât și pentru educarea copiilor sunt pe cale de dispariție. Cu siguranță există soluția angajării unor cadre medicale pentru aceste evenimente menționate, dar pentru acest lucru primăriile – în mod special cele din localitățile sărace – vor avea nevoie de o suplimentare a fondurilor.

Personalul medical de specialitate care deservește cele aproximativ 2.500 cabinete de medicină școlară și 430 cabinete stomatologice existente la ora actuală în învățământul de masă este angajat de Ministerul Sănătății. Practic, avem un medic la 800 de copii, având în vedere că România are circa 2,3 milioane de elevi și preșcolari. În acest moment, țara noastră are aproximativ 17.000 de unități de învățământ preuniversitar, dintre care, în jur de 6.000 cu personalitate juridică. Cum și când vom avea un cabinet medical și un mediu igienizat corespunzător în cele circa 2.000 de unități de învățământ fără canalizare? 

Documentul care reglementează normativele privind funcționarea cabinetelor medicale școlare este ordinul comun al miniștrilor Sănătății și Educației nr. 1668/2011.

Cum au supraviețuit ONG-urile care nu s-au implicat în criza COVID-19? (life.ro)

11 martie 2020. Toate școlile din România se închid. Țara începe să înțeleagă ce înseamnă amenințarea noului coronavirus.

15 martie 2020. Se declanșează starea de urgență, iar toată lumea își unește eforturile pentru a pregăti sistemul de sănătate pentru cel mai amenințător scenariu care devenea realitate cu fiecare zi în Italia.

ONG-urile își adună forțele și, alături de donatori din toată țara, adună aproape 9 milioane de euro din care Ministerul Sănătății poate cumpăra echipamente de protecție vitale pentru medici și nu numai.

Însă nu toate ONG-urile au putut strânge bani pentru spitale, iar multe dintre ele s-au văzut în fața unor perspective sumbre legate de viitorul beneficiarilor lor: persoane vulnerabile, copii bolnavi, familii tinere izolate în cătune fără lumină sau copii de la sate care au îndrăznit să viseze, să scrie scenarii sau să creeze reviste. Brusc, niciun finanțator nu mai părea interesat de soarta lor.

Cu toate astea însă, cu eforturile, spectaculoase adesea, ale coordonatorilor lor, ONG-urile au reușit să își adapteze proiectele astfel încât beneficiarii lor să nu rămână neacoperiți, iar programele să continue curajos chiar și în anul următor care, probabil, va trece tot sub amenințare COVID-19.

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează (cursdeguvernare.ro)

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea relației stat-contribuabili sunt marile restanțe ale României remarcate în Raportul Comisiei Europene, aferent pachetului de recomandări de primăvară al Semestrului European.

În justiție, „România nu a făcut schimbări legislative necesare, în ciuda manifestării disponibilității de a anula majoritatea măsurilor controversate” luate în 2017, 2018 și parțial în 2019.

Comisia Europeană (CE) remarcă faptul că criza coronavirus a agravat riscurile asupra sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice ale României, deja şubrezite de măsurile luate din 2016 încoace.

Raportul CE sesizează riscul neîndeplinirii proiecțiilor bugetare făcute de Guvern, și așa ajustate dramatic de criza COVID (deficit bugetar de 6,7% și creșterea datoriei publice de la 35,2% în 2019 la 40,9% din PIB în 2020).