Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Medicul Adrian Marinescu: E posibil ca într-o lună numărul îmbolnăvirilor să ajungă aproape de zero (HotNews.ro)

adrian-marinescu.jpg

Medicul infecționist Adrian Marinescu
Image source: 
HotNews.ro

România nimănui (Ziarul Financiar) - Școala online în România rurală (Recorder) - 100 de ani de la Trianon. Argumentul rasist cu care maghiarii au pierdut Ardealul (Adevărul)

Medicul Adrian Marinescu: E posibil ca într-o lună numărul îmbolnăvirilor să ajungă aproape de zero / Nu cred că riscul e atât de mare încât să nu mergem în concediu (HotNews.ro)

Numărul noilor îmbolnăviri cauzate de coronavirus ar putea ajunge "aproape de zero" într-o lună în România, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde au fost tratați cei mai mulți pacienți infectați cu virusul. Adrian Marinescu crede că lucrurile "vor merge bine" de acum încolo, mai ales după ce am trecut cu bine și peste primele două săptămâni de relaxare. Ba chiar că vom putea merge în concedii fără risc în această vară. Chiar dacă, spune el, are motive să creadă că numărul real al celor infectați este mai mare decât al celor diagnosticați. Integral AICI.

România nimănui (Ziarul Financiar)

Ministerul român al Muncii spune – sau atât ştie – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicaţia germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19. Administraţia din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populaţiei, cu „profilaxie socială“. 

ZF reamintește că în ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 şi 4 milioane de români, o cincime din populaţie. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulţi merg pentru joburile pe care cetăţenii ţărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecaţi ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulţi bani decât pentru un job similar în România.

În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puţini acceptaţi de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, aşa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Aşa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeaşi poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alţe ţări, deşi aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

Școala online în România rurală (Recorder)

Au trecut aproape trei luni de când școlile din România s-au închis, iar orele s-au mutat pe internet. Și, în timp ce Ministerul Educației dă asigurări că școala online chiar funcționează, în mediul rural realitatea arată cu totul altfel.

Copiii care au acces la tablete sau telefoane stau minute în șir privind în gol către ecrane, pentru că în multe zone semnalul la internet este slab și conexiunea se întrerupe frecvent. Orele au devenit astfel niște puzzle-uri din conversații întrerupte în mijlocul frazei. Profesorii admit și ei că, în urma unor astfel de cursuri, elevii nu prea rămân cu mare lucru și se gândesc cu groază că școala online ar putea continua și la toamnă.

Apoi, sunt copiii din familii numeroase, care trebuie să împartă un singur telefon, al părinților, pentru a-și face lecțiile sau pentru a participa la ore. Aici, părinții sunt puși în fața unei alegeri dureroase: trebuie să decidă pentru care copil e mai important să facă școală și care poate să mai aștepte, privind de pe margine.

Și apoi sunt copiii din zone izolate și lovite de sărăcie. Pentru ei școala online pur și simplu nu există. Nu au dispozitive și nici internet. Odată cu închiderea școlilor, acestora nu li s-a tăiat doar accesul la educație pe perioadă nedeterminată, ci și la singurul loc unde mai găseau sprijin și refugiu din calea problemelor cu care se confruntă acasă.

VIDEO Recorder despre învățământul online în România rurală.

100 de ani de la Trianon. Argumentul rasist cu care maghiarii au pierdut Ardealul (Adevărul)

Pe 4 iunie 2020 se împlinesc 100 de ani de la semnarea tratului de pace de la Trianon, moment care a consfiinţit apariţia României Mari şi dezmembrarea Ungariei. Istoricul român Marius Turda a elaborat o lucrare în care identifică printre cauzele eşecului Ungariei la negocierile de pace şi faptul că a promovat argumente şovine şi rasiste.

„Ungaria Mare“ din primele două decenii ale secolului XX, care a fost dezmembrată în urma Tratatului de la Trianon, a devenit imaginea de referinţă a unei noi mitologii a statului maghiar care continuă să inspire naţionalismul maghiar şi azi susţine, într-un interviu pentru „Adevărul“, istoricul Marius Turda, profesor la Universitatea Oxford Brookes. 

Pentru a înţelege acea „perioadă de aur“ a Ungariei este nevoie să înţelegem influenţa mişcării eugeniste asupra societăţii maghiare, spune istoricul, care va lansa în toamna anului 2020, în România, singura carte din lume pe această temă - «„Razboiul sfânt“ al rasei: Eugenia şi protecţia natiunii în Ungaria, 1900-1919».   

Turda a documentat 15 ani volumul, deoarece nu există nicio lucrare de specialitate care să trateze această temă, în ciuda importanţei mişcării eugenice maghiare. Unul dintre motivele pentru care istoricul a pornit demersul este invocarea argumentelor eugenice de către delegaţia Ungariei la negocierile de la Paris din 1919. Deşi la începutul secolului XX eugenia era un curent de idei influent printre intelectualii şi politicienii din întreaga Europă, a fost asociat cu nazismul şi rasismul abia după Al Doilea Război Mondial.

Revista presei românești - 4 iunie 2020