Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creşterea e, de fapt, o scădere: de ce România a înregistrat, joi, un număr mare de cazuri de infectare cu COVID-19 (Adevărul)

coronavirus-4948804_1280.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Parlamentul a votat legea care schimbă ce intră în coșul de consum. Ce prevede actul normativ pe baza căruia se va calcula salariul minim (Libertatea) - O moarte în cuantum de 200.000 de euro (Gazeta Sporturilor)

Creşterea e, de fapt, o scădere: de ce România a înregistrat, joi, un număr mare de cazuri de infectare cu COVID-19 (Adevărul)

Îngrijorarea stârnită de numărul mai mare de cazuri noi de infectare cu coronavirus raportate joi de Grupul de Comunicare Strategică este eronată. Raportat la numărul de teste făcute, cifra arată, de fapt, o scădere procentuală a infectărilor.
Faptul că au fost raportate 238 de cazuri de infectare a fost reflectată drept o „explozie“, în contextul în care, acum două zile, am avut doar 119 cazuri. Totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa. Ba din contră! Iată explicaţia:   
*La data de 2 iunie, adică acum două zile, când am avut doar 119 cazuri, s-au făcut 5.561 de teste. Procentul celor infectaţi? 2,14%   
*Astăzi, 4 iunie, când avem 238 de cazuri, am făcut...13.445 de teste. Procentul celor infectaţi? 1,77%   Aşadar, când a efectuat de două ori şi jumătate mai multe teste - faţă de acum două zile - România a avut o scădere a procentului în privinţa celor care au ieşit pozitiv! Doar că informaţia a fost interpretată greşit.
Mai mult, cursul favorabil al luptei împotriva noului coronavirus este confirmat şi de scăderea numărului de bolnavi internaţi la secţia de Terapie Intensivă.
*4 iunie = 153 de internaţi la ATI
*27 mai = 198

Parlamentul a votat legea care schimbă ce intră în coșul de consum. Ce prevede actul normativ pe baza căruia se va calcula salariul minim (Libertatea)

Parlamentul a votat, miercuri, legea care modifică modul de calcul pentru coșul de consum, actul normativ fiind transmis către președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Scopul declarat al legii este de a impune un mod de calcul pentru coșul de consum astfel încât acesta să asigure un trai decent angajaților, și va constitui baza de calcul pentru salariul minim pe țară. Coșul minim de consum a fost introdus prin lege în anul 2000, dar valoarea acestuia nu a mai fost actualizată din anul 2003, când era de 553 de lei pe familie. În acest moment, potrivit calculelor pe noua lege, valoarea coșului trebuie să fie de aproximativ 7.000 de lei pe familie sau de 2.500 de lei pentru fiecare român singur. Legea privind modalitatea de calcul pentru coșul de consum a mai fost votată o dată, în toamna anului trecut, dar președintele Iohannis a retrimis-o în Parlament în luna noiembrie. Forma votată acum nu diferă de cea din toamna anului trecut,.
În calculul pentru coșul minim o familie (doi adulți și doi copii) este trecută cu 11,87 kg de pâine consumată lunar, 2,9 kilograme de orez, 4,28 kilograme de varză, 5,38 kg de ceapă, 1,04 kilograme de usturoi. Nu lipsesc nici vinetele (1,51 kg), morcovii (3,6 kg), ardeii (5,37 kg), compoturi (2,09 kilograme), gemuri (0,61 kg).
La sucuri este trecută o cantitate de 4,34 litri, în vreme ce la fructe se găsesc, printre altele, mere (6,72 kg), pere (3,76 kg), portocale (2,99 kg), banane (5,82 kg), struguri (2,49 kg). În privința cărnurilor, în coș găsim porc (2,67 kg), alături de carnea de pui și curcan (3,5 kg), în vreme ce la vită sunt trecute 1,94 kg. În document apar și preparate din carne (salam, parizer, cremvurști), lactate, ouă, ulei, miere sau condimente.

O moarte în cuantum de 200.000 de euro (Gazeta Sporturilor)

Atât au stabilit judecătorii că ar costa lanțul de erori medicale care au dus la decesul lui Patrick Ekeng. 
6 mai 2016. Patrick Ekeng se prăbușește pe gazon la puțin timp după ce intrase în meciul pe care echipa lui, Dinamo, îl disputa în Ștefan cel Mare cu Viitorul. Jucătorii realizează iminența tragediei, nu și personalul medical al Ambulanței Puls aflate pe marginea terenului. Mașina se urnește greu, doctorița nu îi aplică manevre de resuscitare fotbalistului. Primul care putea face ceva, medicul dinamovist Liviu Bătineanu, se agită panicat pe lângă cel intrat în colaps. Evident, lipsește defibrilatorul. Imaginile dor și în timpul ăsta ne țineam respirația de parcă puteam să îi dăm lui din oxigenul nostru. Dar asta vedeam noi la televizor. Poate că ne înșelam. Ceasul însă nu a mințit. Ekeng era urcat în salvare după 2 minute și 47 de secunde și ajungea la Spitalul de Urgență Floreasca după alte mai mult de 4 minute. Spitalul nu făcea decât să consemneze decesul fotbalistului, ca urmare a unui stop cardio-respirator.
4 iunie 2020. La distanță de 4 ani și o lună de la tragedie, apare un verdict al Justiției în cazul morții fotbalistului Patrick Ekeng. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 2 București a condamnat-o la o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare, cu suspendare, pe doctorița Mihaela Duță, medicul de pe ambulanță. Tot ea va mai fi obligată să execute și 60 de zile de muncă în folosul comunității. Totodată, în solidar, serviciul de ambulanță Puls și doctorița în cauză au obligația să achite suma de 200.000 de euro familiei victimei. Important, decizia nu este definitivă și poate fi atacată în instanță.
6 mai 2016, 4 iunie 2020. 4 ani și o lună. Justiția o fi sau nu oarbă, dar este clar foarte înceată. Sigur că nu ne-am dori execuții sumare ca în Cambodgia lui Pol Pot, dar și patru ani ca să dai o condamnare cu suspendare pare cam mult, comentează în gazetă jurnalistul Cristian Geambașu.