Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Augustin Zegrean: Impozitarea suplimentară a pensiilor speciale încalcă Constituția (Hotnews.ro)

Calcule. Cât de drastică e impozitarea pensiilor speciale. Cu cât rămâne un pensionar de lux (Adevărul) - Reacție rapidă: De ce s-a repezit Ciolacu să anunțe moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban (G4media.ro) - Document guvernamental: prognozele evoluției Covid 19 în România (Republica)

​Augustin Zegrean: Impozitarea suplimentară a pensiilor speciale încalcă Constituția / Niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit câtă vreme Parlamentul este în sesiune (Hotnews.ro)

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține că prin impozitarea suplimentară a pensiilor speciale, conform legii adoptate miercuri de către deputați, este încălcată Constituția, care vorbește despre "justa așezare a sarcinilor fiscale". "Niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit câtă vreme Parlamentul este în sesiune", a afirmat Zegrean pentru HotNews.ro.

Există o cotă unică de impozitare, de 16%, și atunci cum poți justifica faptul că unora le aplici impozit 16%, iar altora 85%? Nu se poate justifica în niciun fel, spune el.

Augustin Zegrean susține că s-a creat o atmosferă de învrăjbire a celor cu pensii mici împotriva celor cu pensii mari.

"Prin tăierea pensiilor mari nu cresc pensiile mici, pentru că aceste pensii de serviciu sunt plătite de la bugetul de stat, nu din Fondul Național de Pensii, iar banii nu vor merge la ceilalți. Nu pensiile de serviciu sunt nesimțite, nesimțirea este că celelalte pensii sunt mici.

În niciun caz această lege nu este constituțională, pentru că oamenii trebuie tratați egal în fața legii. Și pensiile de serviciu s-au dat tot în baza unei legi", a afirmat fostul președinte al CCR.

 

Calcule. Cât de drastică e impozitarea pensiilor speciale. Cu cât rămâne un pensionar de lux (Adevărul)

Legea adoptată miercuri prin consens de Parlament stipulează că pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii.

Spre exemplu, dacă o persoană are o pensie de 2.000 de lei obţinută pe baza contributivităţii şi încă 2.001 lei ca pensie specială, va încasa pe viitor integral cei 2.000 de lei pe baza contributivităţii, iar ceilalţi 2.001 lei (pensia specială) vor fi impozitaţi cu 10%. Practic, în loc de de 4.000 de lei, va avea o pensie totală de 3.800 de lei. În cazul în care o persoană are o pensie pe contributivitate de 7.000 de lei plus o pensie specială de 3.000 de lei, va fi impozitată cu 85% doar suma de 3.000 de lei. Practic, va rămâne cu cei 7.000 de lei, la care se vor mai adăuga alţi 450 de lei (în urma impozitului cu 85%). În loc de 10.000 de lei, va avea o pensie totală de 7.450 de lei.

Niciun partid nu va sesiza CCR, însă o poate face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care magistraţii sunt afectaţi financiar de proiectul adoptat prin consens politic. De altfel, în luna ianuarie, la precedenta tentativă de eliminarea a pensiilor speciale, tot Curtea Supremă a sesizat CCR, având câştig de cauză. Practic, judecătorii Curţii vor hotărî din nou dacă îşi taie singuri pensiile speciale oferite de PSD în era Dragnea. ”De această data, legea ar trebui să treacă de filtrul Curţii, pentru că e impozit progresiv, nu eliminarea totală a unui drept. E atributul statului, al Parlamentului să stabilească praguri de impozitare”, a explicat, pentru Adevărul, unul dintre juriştii PSD.

 

Reacție rapidă: De ce s-a repezit Ciolacu să anunțe moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban (G4media.ro)

"Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, miercuri după amiază, că PSD va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Orban, a doua zi după ce starea de alertă va fi ridicată. Asta înseamnă că, posibil la jumătatea lunii iulie, opoziția va încerca să dea jos guvernul în Parlament.

Toate informațiile și evaluările indică la acest moment că anunțul lui Ciolacu este de uz intern, o mutare prin care dorește să demonstreze că nu are nici un fel de blat cu puterea. Foarte puțin probabil că PSD își dorește să revină la putere cu două luni înainte de alegerile locale și câteva luni înainte de parlamentare. Ar pierde avantajul de a face campanie electorală din opoziție și ar ajuta în mod stupid PNL să se oprească din cădere...

PSD poate strânge teoretic o majoritate parlamentară pentru a da jos guvernul Orban, dar, așa cum arată lucrurile azi, nu are un interes real să o facă. Cert este că PNL și președintele Klaus Iohannis vor trebui să îngroape cât mai adânc securea războiului cu UDMR și să uite o vreme de retorica naționalistă. Au nevoie de voturile maghiarilor dacă vor să rămână la putere.

Roata se întoarce în politică, iar în curând liderul PSD ar putea exclama la rândul său: Jó napot kívánok, Klaus Johannis! Ce le-ați dat maghiarilor să nu voteze moțiunea de cenzură?", scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

 

Document guvernamental: prognozele evoluției Covid 19 în România (Republica)

Guvernul a elaborat o prognoză a evoluției cazurilor de coronavirus în România pe baza a două scenarii. Primul, mai puțin probabil, în care se vor înregistra doar între 100 și 150 de cazuri noi pe zi, iar pandemia va intra într-o pantă puternic descendentă până la începutul lui iulie și moderat descendentă apoi. Cel de-al doilea, în care se vor înregistra 200-300 de cazuri pe zi, iar numărul de cazuri va intra într-un trend ascendent până la începutul lui iulie, iar apoi într-unul descendent moderat.

„Corelând toate aceste prognoze cu datele statistice din ultimele 4 zile, tinde să se confirme scenariul elaborat pentru 200-300 de cazuri confirmate pe zi”, se arată în document.

În această situație, „numărul de cazuri active nu ajunge la zero nici până în data de 30 septembrie, când s-ar înregistra între 1500 și 5.000 de cazuri active. Această evoluție nu aduce creșterea marcată a unei proporții suficiente de populație imună la boală, ci mai degrabă, creează premisele suprasolicitării personalului medical dedicat îngrijirii bolnavilor de Covid 19, în condițiile în care, de la 1 octombrie va începe sezonul de transmitere specific tuturor celorlalte boli respiratorii”, estimează autoritățile.

Republica mai arată că principalele zone cu răspândire intracomunitară a cazurilor de covid-19 sunt în prezent regiunea București-Ilfov și județele Brașov, Suceava, Buzău și Vrancea. Un număr de 108 localități din 28 de județe au o rată de peste 0,5 la mia de locuitori, criteriu stabilit de Germania, de exemplu, ca „frână de urgență”, ceea ce înseamnă că odată atins determină reimpunerea de restricții în zonele afectate, se arată într-o analiză a factorilor de risc, document care poartă semnătura șefului DSU, Raed Arafat.

 

 

 
Revista presei românești - 18 iunie 2020