Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marele plan de relansare aruncă cu investiţii de zeci de miliarde de euro, dar întreprinzătorii aşteaptă mâine bani de supravieţuire (Ziarul Financiar)

euro.jpg

Guvernul a publicat ieri planul de relansare economică, un set de măsuri care conţine granturi pentru companii, garanţii de stat pentru investiţii, investiţii publice. Mediul de afaceri se uită însă la prima parte a planului - granturile pentru companii în valoare totală de 1 miliard de euro, scrie Ziarul Financiar.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Efectele “relaxarării“: de trei ori mai multe cazuri zilnice COVID față de luna mai (Adevărul) - 14 explicații psihologice care ne pot ajuta să înțelegem mai bine de ce unii nu respectă regulile sanitare ce ne-ar putea proteja pe toți de COVID-19 (Republica) - Topul anilor cu cele mai calde luni iulie din România (Descoperă)

Marele plan de relansare aruncă cu investiţii de zeci de miliarde de euro, dar întreprinzătorii aşteaptă mâine bani de supravieţuire. Următoarele două luni vor fi cruciale pentru companiile româneşti. „Dacă nu vor accesa granturile de 1 mld. de euro, vom vedea falimente consistente.“ (Ziarul Financiar)

„S-a vorbit foarte mult de acest mi­liard şi ne-ar plăcea să-l vedem opera­ţional cât mai repede, având în vedere că toate aceste companii sunt grav afec­tate şi au nevoie ca de aer de această in­jecţie de capital. Industria ospitalităţii aşteap­tă cu sufletul la gură acest pro­gram. Fără ajutor, va exista o rată con­sis­tentă de închidere, de faliment. Noi apro­ximăm între 20 şi 30% dintre ope­ratori. Ne vom lupta să existe o proce­du­ră de acordare a acestui miliard de lei cât mai rapid“, a declarat Dragoş Petres­cu, fondator al City Grill şi preşedinte în exerciţiu al Coali­ţiei pentru Dezvoltarea României, în cadrul unei ediţii speciale a ZF Live.

Reprezentanţii mediului de afaceri con­sul­taţi de ZF sunt de părere că pu­ne­rea în aplicare a măsurilor ar trebui mo­nitorizată periodic pentru a verifica atin­gerea obiectivelor din program. „ Ar trebui ca la fiecare 6 luni să existe o analiză a atingerii obiec­ti­velor din program“, a spus Florin Pogo­naru, preşedintele Asociaţiei Oa­me­ni­lor de Afaceri din România (AOAR).

Dragoş Damian, directorul execu­tiv al Terapia Cluj, cel mai mare produ­că­tor de medicamente din România, spune că ar fi fost ideal ca una dintre mă­surile pentru companiile mari să fie scu­tirea de la plata impozitelor şi ta­xelor pentru investiţii, până când acestea vor fi amortizate.

Dragoş Anastasiu, preşedintele Ca­me­rei de Comerţ Româno-Ger­ma­ne, spune că ar fi fost ne­ce­sar şi un capitol dedicat turismului, la fel cum a fost cel pentru agricultură. Tot­odată, continuă el, ar fi trebuit abor­dat subiectul promovării României în străinătate.

Efectele “relaxarării“: de trei ori mai multe cazuri zilnice COVID față de luna mai (Adevărul)

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus aproape că s-a triplat în România, de la momentul în care au fost introduse măsurile de relaxare: de la o medie de 100 de cazuri pe zi în prima jumătate a lunii mai, la sfârşitul lunii iunie au fost raportate aproximativ 300 de noi infectări zilnice.

Reluarea activităţii, nerespectarea măsurilor de distanţare şi a celor sanitare, precum şi atitudinea sceptică a multor români cu privire la pericolul pe care îl reprezintă noul coronavirus le-a determinat pe autorităţi să amâne măsurile de relaxare care ar fi trebuit să intre ieri în vigoare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra riscului unui „al doilea val” în Europa, în iarnă, pe fondul statisticilor în creştere, al lipsei unui vaccin anti-COVID şi al faptului că răspândirea virusului se manifestă exponenţial, nu aritmetic.

 Asta înseamnă că o persoană infectată va transmite noul coronavirus la alte trei, care la rândul lor vor îmbolnăvi nouă oameni, adesea până ca primul individ să fie depistat pozitiv. Însă problemele cele mai mari sunt puse de purtătorii virusului asimptomatici care nu au motive să se testeze şi răspândesc virusul fără să ştie.

14 explicații psihologice care ne pot ajuta să înțelegem mai bine de ce unii nu respectă regulile sanitare ce ne-ar putea proteja pe toți de COVID-19 (Republica)

Sub presiunea stresului, a fricii și a anxietății, noi, oamenii, avem reacții dintre cele mai variate. Unii devin obedienți și respectă regulile cu maximă strictețe, alții manifestă un comportament haotic și dezorganizat, în timp ce mai există și o a treia categorie – reprezentată de către cei care sunt anesteziați emoțional și care se află în ceea ce psihologia numește „negare“; asta-i face să ignore regulile și restricțiile, deoarece ei neagă existența virusului și a pericolelor. Ceea ce ne arată că avem grade diferite de percepție a amenințării și a riscului, explică psihologul Gaspar Gyorgy. Integral pe republica.ro.

Topul anilor cu cele mai calde luni iulie din România (Descoperă)

Anul cu iulie cel mai cald în România a fost în 2012, în timp ce în topul anilor cu cele mai reci luni iulie primul loc este ocupat de anul 1979

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3ºC și a fost înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4ºC si a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35ºC, au fost: 2007, 2000, 1988, 1987, etc.

Temperatura minimă absolută a lunii iulie este -8,0ºC şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf.Omu, în data de 6 iulie 1933. La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4ºC, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.