Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Matrioșka economică: cum a înghesuit PNL programul electoral în planul de relansare economică (G4Media)

cristian-pantazi-640x400.jpg

Jurnalistul Cristian Pantazi
Image source: 
g4media.ro

S-a dat startul testării naţionale în căutarea anticorpilor pentru SARS-CoV-2 (Adevărul) - Criza n-a lovit și conturile partidelor: ce subvenții de la stat au primit în starea de urgență și de alertă (Hotnews) - Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric (Edupedu)

S-a dat startul testării naţionale în căutarea anticorpilor pentru SARS-CoV-2 (Adevărul)

În timp ce numărul cazurilor de infectări cu noul coronavirus creşte îngrijorător, România înregistrând în ultimele patru zile aproape 1.500 de noi infectări cu SARS-CoV-2, autorităţile au dat startul testării populaţiei pentru a vedea câţi dintre noi am fost bolnavi şi nu am ştiut. În câteva luni vom afla rezultatul testării.

Deocamdată Adevărul scrie despre situația din Argeș, aflat în topul judeţelor cu cea mai îngrijorătoare evoluţie a cazurilor de COVID-19, iar Direcția de Sănătate Publică este depăşită de situaţie.

Joi, judeţul Argeş a ajuns la 872 de cazuri confirmate, în total, cu 18 mai mult decât în ziua precedentă, când se anunţa o creştere de 52 de cazuri, plasând astfel zona în topul judeţelor cu cea mai îngrijorătoare evoluţie. La acest moment, sunt 454 de persoane internate (dintre care 13 la ATI), iar până acum, la nivel de judeţ s-au înregistrat 240 de vindecări şi 46 de decese.

Anchetele epidemiologice nu ţin pasul cu ritmul îmbolnăvirilor, Direcţia de Sănătate Publică Argeş fiind depăşită de situaţie. „DSP poate efectua 15-20 de anchete epidemologice pe zi. În această perioadă, sunt necesare 40-50. Cred că trebuie să îi întelegem puţin şi pe dumnealor“, anunţa, miercuri seară, prefectul de Argeş, Emanuel Soare.

 

Matrioșka economică: cum a înghesuit PNL programul electoral în planul de relansare economică (G4Media)

"Guvernul Orban a lansat miercuri, printr-o operațiune de PR fără precedent, marele Plan național de investiții și relansare economică. Guvernul, ajutat de președintele Iohannis, a ocupat complet scena publică pentru lansarea unui program așteptat de mediul privat ca un colac de salvare. A ieșit un document amestecat, cu măsuri bune și îndelung așteptate de mediul de afaceri, dar și promisiuni greu de crezut", scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

"Trebuie spus de la început că nu există vreun termen de comparație între programul PNL și programul economic cu care PSD a câștigat alegerile în 2016. Programul lui Dragnea era atât de absurd și de mincinos, încât consecințele implementării lui au vulnerabilizat enorm România în plină pandemie de coronavirus.

Guvernul Orban și-a sabotat însă credibilitatea demersului cu două informații esențiale, una care s-a dovedit eronată, alta fantezistă.

În primul rând, întreg Programul a fost construit pe o scădere economică de doar 1,9% din PIB – adică prognoza extrem de optimistă de la ultima rectificare bugetară. Câteva ore mai târziu însă, chiar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, recunoștea la Antena 3 (da, liberalii au ajuns până și la Antena 3 cu promovarea marelui Plan) că prognoza e prea optimistă și se așteaptă la o scădere între 2 și 3% din PIB. Dintr-un foc, fundamentul macro-economic al planului de salvare a economiei s-a clătinat la impactul cu realitatea.

În al doilea rând, liberalii au menționat în documentul oficial că, în următorul deceniu, vor să înceapă lucrările la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Cu o administrație complet nereformată, cu un aparat tehnic al CNAIR tarat de incompetență și corupție, cu o incapacitate administrativă dovedită de a gestiona asemenea proiecte, numărul de 3.000 de km (fie și doar începuți) este de domeniul SF".

Integral pe gmedia.ro.

 

Criza n-a lovit și conturile partidelor: ce subvenții de la stat au primit în starea de urgență și de alertă / Pe listă, un partid-fantomă cu doi parlamentari afiliați PSD (Hotnews)

Subvențiile generoase de la stat au alimentat conturile partidelor și în perioada de criză. În timpul stării de urgență, formațiunile parlamentare au primit fonduri publice de 61,83 milioane de lei, adică aproape 13 milioane de euro. În iunie, în conturi le-au intrat alte 23,81 de milioane de lei (5 milioane de euro). În total, 85,6 milioane de lei, reprezentând 17,8 milioane de euro.

Principalul beneficiar a fost PSD. În total, social-democrații au primit în lunile de stare de urgență și de alertă 42,8 milioane de lei, adică 8,92 milioane de euro.

Liberalii au primit aproape jumătate față de PSD.

Pe listă însă este și Forța Națională, partidul cu care Teodor Meleșcanu voia să-i dea lovitura de grație lui Călin Popescu Tăriceanu, dar care a rămas cu doar doi parlamentari pe hârtie, aceștia fiind afiliați grupului PSD. Formațiunea a primit de la stat din martie până în iunie, 635.000 de lei (adică 132.000 de euro).

 

Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric (Edupedu)

Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii.

În ultimii ani, numărul contestațiilor de la Bacalaureat a fost în jurul a 40 de mii. O creștere cu peste 20 de mii de cereri de recorectare înseamnă un semnal de alarmă. Unul pe care niciun ministru, secretar de stat, director din minister nu l-a dezamorsat, nu l-a combătut sau nu l-a

Problema formării profesorilor este una dintre cele mai grave și care trebuie rezolvate urgent, atrăgea atenția Comisia Europeană în toamna anului trecut.

Semnalul de alarmă a fost tras și de raportul OECD făcut la comanda Administrației Prezidențiale, în cadrul proiectului România Educată.

Un posibil argument ar putea fi și inexistența programelor de formare continuă pentru evaluare. În registrul programelor de formare continuă al ministerului există un singur program de formare pentru profesori, la nivelul întregii țări, pentru evaluarea de la examenele naționale, cel de la Casa Corpului Didactic Argeș.