Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dr. Virgil Musta, medic primar boli infecțioase: „Ne-am întors de unde am plecat. Riscăm din nou carantina“ (Adevărul)

646x404.png

Dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecţioase, şef de secţie şi coordonator COVID la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.
Dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecţioase, şef de secţie şi coordonator COVID la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

DNA, dosar penal legat de filme celebre. Procurorii consideră că banii pentru 55 de pelicule, printre care și ”Eu când vreau să fluier, fluier” și ”De ce eu?”, reprezintă un prejudiciu de 9,6 milioane de euro. Regizorii: neregulile găsite sunt ”mărunțișuri administrative” (G4Media) - Apetit crescut pentru mersul pe două roţi: Românii cumpără anual 600.000 de biciclete, piaţa dublându-se într-un deceniu (Ziarul Financiar)

Dr. Virgil Musta, medic primar boli infecțioase: „Ne-am întors de unde am plecat. Riscăm din nou carantina“ (Adevărul)

Dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecţioase, şef de secţie şi coordonator COVID la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, afirmă că suntem la nivelul cifrelor care se înregistrau în perioada cea mai fierbinte a pandemiei inițiale. Numărul mare de cazuri diagnosticate în ultima vreme în întreaga țară arată că nu prea ne pasă de regulile de distanțare socială. Și asta ne va costa.

Întrebat dacă riscăm din nou carantina, medicul Virgil Musta răspunde: Nu ştiu care vor fi măsurile luate de responsabilii guvernamentali, dar există şi riscul acesta. Riscul cel mai mare, în schimb, este viaţa omului. Pentru că numărul de decese este direct proporţional cu numărul de cazuri, peste tot în lume. Deci, când sunt foarte multe cazuri, o proporţie de 5% decedează.

Cât despre ce urmează, infecționistul Virgil Musta crede că numărul de cazuri va creşte. Să sperăm însă că vom putea stopa la timp aceste cazuri ,ca să nu ajungem în situaţia Italiei, a Franţei sau a Spaniei, sau a SUA care, exact din acest motiv, au avut sistemele de sănătate copleşite. Sisteme care sunt mult mai performante şi cu o capacitate mai bună decât a noastră. Toate acestea se întâmplă de fapt, în defavoarea pacientului. Pacienţii vor avea de suferit de pe urma tuturor acestor nerespectări ale regulilor, pentru că ei se vor îmbolnăvi.

DNA, dosar penal legat de filme celebre. Procurorii consideră că banii pentru 55 de pelicule, printre care și ”Eu când vreau să fluier, fluier” și ”De ce eu?”, reprezintă un prejudiciu de 9,6 milioane de euro. Regizorii: neregulile găsite sunt ”mărunțișuri administrative” (G4Media)

DNA i-a inculpat pentru abuz în serviciu pe Eugen Șerbănescu, director al Centrului Național al Cinematografiei (CNC) în perioada 2006 – 2013, Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic, și Gabriela Dincă, inspector în cadrul CNC, potrivit unor documente oficiale consultate de G4Media.ro.

Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta.

Procurorii au stabilit și un prejudiciu uriaș de 9,6 milioane de euro. E vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.

Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:

* ”Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,

* ”De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,

* ”Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,

* ”Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,

* ”Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon.

Ce le reproșează procurorii șefilor CNC. Într-o ordonanță de 189 de pagini, procurorii explică, în esență, faptul că mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero.

Apetit crescut pentru mersul pe două roţi: Românii cumpără anual 600.000 de biciclete, piaţa dublându-se într-un deceniu (Ziarul Financiar)

Numărul de biciclete cumpărate anual s-a apropiat ameninţător de cel al maşinilor în contextul în 2019 s-au vândut 606.000 de autoturime. De regulă, vehiculele pe patru roți erau mai multe.

Românii cheltuie annual 150 – 180 de milioane de euro pe achiziția a circa 600.000d e bicilete noi, arată calculele ZF pe baza informațiilor din piață. În volum, ca număr de unități, piața crește constant, pe fondul creșterii popularitîții vehiculelor pe două roți și pe fondul preocupărilor pentru o viață sănătoasă și mediu. Pandemia de Covid-19 a accelerat această tendință.

România are 14 companii active în industria de biciclete, patru producând bunuri finită și altele fiind specializate în părți componente. Aceste companii angajează în total aproape 2/4/00 de salariați, număr ce poziționează România pe locul șapte în Uniunea europeană . anul trecut s-au produs în România circa unu , 2 milioane de biciclete conformitate lor publice. Potențialul este mult mai mare și ar putea ajunge la 2 milioane de unități în cinci ani de zile țin în cont de investiție aflat acum în curs de realizare la Timișoara .

 

Revista presei românești - 7 iulie 2020