Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nota de plată uriaşă emisă pentru un pacient COVID-19 din România, care a stat internat doar şapte zile (Adevărul)

deviz.jpg

Nota de plată uriaşă emisă pentru un pacient COVID-19 din România, care a stat internat doar şapte zile.
Nota de plată uriaşă emisă pentru un pacient COVID-19 din România, care a stat internat doar şapte zile.
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Dacă vrem ca cele 80 de miliarde de euro de la UE să schimbe România, banii trebuie să fie ceruţi cu obiectivele de infrastructură, cu panourile solare, cu spitalele, campusurile şcolare şi şoselele gata. Altfel, vor rămâne o Fata Morgana ca şi până acum (Ziarul Financiar) - Minciună și adevăr despre masca lui Iohannis la Bruxelles. Analiza celor 1000 de fotografii de la summitul UE și mica manipulare de acasă (Republica.ro) -  Cele mai șocante proiecte legislative depuse de politicienii români „insensibili” la pandemie (Gândul.ro)

Nota de plată uriaşă emisă pentru un pacient COVID-19 din România, care a stat internat doar şapte zile (Adevărul)

Pentru un singur pacient internat în luna aprilie în Spitalul Municipal Câmpina (SMC), unitate suport-COVID-19, cheltuielile de spitalizare s-au ridicat la fabuloasa sumă de 168.261,969 lei pentru şapte zile de internare. Valoarea uriaşă apare în devizul care însoţeşte documentele de externare ale unui singur bolnav.

Pacientul în cauză a primit mâncare de 49 de lei, medicamente de 43 de lei, i s-au făcut analize de 172 de lei, iar restul de 167.965 lei reprezintă ”cheltuieli aferente spitalizării”.

În afară de cheltuielile cu tratamentul şi mâncarea, în rest regăsim ”cheltuielile spitalului cu întreţinerea, cu personalul TESA, cu eforturile suplimentare pentru echipamentele de protecţie, cu service pentru aparatură. Toate aceste cheltuieli se regăsesc în final pe ziua de spitalizare”, a explicat medicul Călin Tiu, managerul SMC.

Totul este legal, bolnavul nu va plăti nimic, dă asigurări managerul spitalului. S-a ajuns în această situaţie dat fiind că în luna aprilie, la spitalul din Câmpina au fost foarte puţin pacienţi internaţi, iar toate cheltuielile aferente unei unităţi medicale s-au împărţit la numărul de bolnavi trataţi.

Începând cu luna iunie, devizul la externare va fi mult mai mic faţă de luna aprilie pentru că a crescut foarte mult numărul pacienţilor bolnavi de COVID-19 internaţi în unitatea suport de la Câmpina, dă asigurări medicul Tiu.

 

Dacă vrem ca cele 80 de miliarde de euro de la UE să schimbe România, banii trebuie să fie ceruţi cu obiectivele de infrastructură, cu panourile solare, cu spitalele, campusurile şcolare şi şoselele gata. Altfel, vor rămâne o Fata Morgana ca şi până acum (Ziarul Financiar)

"Discuţiile privind zecile de miliarde care ar trebui să vină de la Uniunea Euro­peană în perioada 2020-2027 sunt irelevante dacă nu se schimbă cu­rajos modul de absorbţie a banilor, cel puţin pentru România.

Dacă mecanismul după care funcţio­nează acum fondurile europene – de definire a unor câmpuri strategice pentru UE şi de adaptare forţată a programelor şi proiectelor locale la acestea - ar fi funcţionat corespun­zător, România de astăzi ar fi fost alta.

Dar miliarde de euro au venit în direcţii unde pur şi simplu s-au risipit: mii de programe POSDRU sau acum POCA de recalificare profesională care de fapt nu şi-au atins scopul, traininguri de antreprenoriat închipuite sau studii de dezvoltare care au rămas în sertarele consiliilor judeţene sau ale primăriilor.

Cel mai simplu şi mai eficace ar fi, măcar pentru o parte din banii europeni, să se aplice un mecanism al decontării fără aplicaţie prealabilă. Adică beneficiarii – compania de drumuri, de căi ferate, firme private, primarii sau consilii judeţene – să cheltuie bani pe şosele, căi ferate, pe vagoane şi locomotive, pe echipamente şi utilaje de vârf, pe software, pe spitale sau campusuri şcolare şi apoi să meargă la UE cu factura: iată, am dat 100 milioane de euro, iată trenul, iată echipamentul, iată şcoala, iată şoseaua. Decontaţi suta de milioane de euro pe care am cheltuit-o pe speze proprii, cu capital împrumutat sau de la buget, ca să-mi achit datoriile şi s-o iau de la capăt", scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Integral în paginile publicației.

 

Minciună și adevăr despre masca lui Iohannis la Bruxelles. Analiza celor 1000 de fotografii de la summitul UE și mica manipulare de acasă (Republica.ro)

Articolul pornește de la dezbaterea aprinsă de ieri de la Antena 3. "Se dezbătea aprins despre summit-ul european și, mai specific, despre Klaus Iohannis și despre cum a performat dumnealui în cadrul acestei sesiuni de întrevederi. Se discuta despre cifre? Nu. Se discuta despre măsuri economice? Nu. Se discuta despre relansarea economică? Nu. Se discuta despre fonduri nerambursabile, despre împrumuturi, despre valorile lor? Nu. Știrea zilei era despre „pozele anului” în care Klaus Iohannis apare fără mască, printre colegi care au masca pe față în unanimitate. Împreună cu precizarea că pe parcursul celor 4 zile, președintele nu ar fi purtat-o deloc.

Și așa am intrat eu pe site-ul Consiliului și am luat la rând aproximativ 1000 de fotografii ca să mă asigur de veridicitatea știrii. Și da, l-am văzut pe Iohannis fără mască. Dar nu doar pe el", notează Alexandra Tofan. "Ochiometric, mai puțin de 10% dintre fotografii erau cu oameni de stat fără mască în spațiu închis. Și am văzut că în a 4-a zi a summit-ului nu o purta. În toate celelalte zile a purtat-o. Așa cum, în mare parte, au făcut-o și omologii lui.

Dacă noi, românii, am bifa același procent în spațiile închise, nu mai vorbesc de cele deschise, dar supraaglomerate, am mai trăi o viață. Așadar o știre pe jumătate falsă, care scoate din context un gest nepotrivit, în mod cert, mai ales după galeria foto cu Ludovic Orban fumând nonșalant, și amplificată într-un registru emoțional de neîncredere față de autoritățile statului și de predicile lor. Oare chiar aveam nevoie să stârnim un val de antipatie față de și așa nepopulară mască?", se întreabă autoarea.

 

Top parlamentari „imuni” la coronavirus: Cele mai șocante proiecte legislative depuse de politicienii români „insensibili” la pandemie (Gândul.ro)

Activitatea legislativă în Parlamentul României s-a subsumat, în mare măsură, legiferării situațiilor urgente, fără precedent, declanșate de pandemia de coronavirus. Însă, chiar în acest context în care întreaga lume „arde” în haosul general al problemelor declanșate în lanț de situația epidemiologică, unii parlamentari și-au urmat nestingheriți agendele politice care, în mod vădit, sufereau amânare. Spre exemplu, înființarea Centrului Muzeal al Locomotivelor în Iași, în contextul în care toate muzeele din întreaga lume erau închise, declararea oraşului Dragomireşti din judeţul Maramureş, „oraș martir” în lupta anticomunistă sau o suprareglementare a situației câinilor fără stăpân, un proiect legislativ confuz, despre care chiar Guvernul comentează că textul de lege nu corespunde cu expunerea de motive. „Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române” este o altă inițiativă lăudabilă, oportună, care mai putea aștepta câteva luni.