Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zero principii. Strategia PNL pentru locale: racolarea cu toptanul a primarilor din alte partide (Adevărul)

ludovic-orban.jpg

Președintele PNL Ludovic Orban
Image source: 
site-ul Partidului Național Liberal

Școlilor li s-a cerut să trimită până ieri o situație cu numărul de elevi, clase și suprafețe, pe care ministrul Anisie ar fi trebuit să o aibă de acum câteva luni! (Libertatea) - Cu cât s-a împrumutat România pentru a traversa perioada pandemiei de până acum: 13 miliarde de euro (Ziarul Financiar) - Ce ar trebui să învețe România din exemplul Franței: cum pot fi organizate alegerile locale în contextul pandemiei COVID-19 (G4Media)

Școlilor li s-a cerut să trimită până ieri o situație cu numărul de elevi, clase și suprafețe, pe care ministrul Anisie ar fi trebuit să o aibă de acum câteva luni! (Libertatea)

 
Datele culese dinspre unitățile de învățământ, de abia acum, arată cât de puțin informată este decizia redeschiderii școlilor, comentează jurnalista Florinela Iosip.
După ce președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută cele trei scenarii pentru începerea noului an școlar, pasul firesc era ca Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) împreună cu Ministerul Sănătății să publice imediat normele de care școlile ar trebui să țină cont pentru a se încadra într-unul din cele trei scenarii astfel încât elevii să învețe în siguranță. Școlile au trebuit să trimită până luni, 10 august, la ora 16.00, o situație cerută de către inspectorate, pe care acestea la rândul lor o vor trimite Ministerului Educației. 
Mai exact, unitățile de învățământ au trebuit, printre altele, să transmită: numărul de elevi, de profesori, de săli de clasă, inclusiv suprafața pe care o au numărul de schimburi în care ar urma să învețe elevii numărul de spații de învățare și de profesori de care mai are nevoie școala Dar INSP și Ministerul Sănătății nu au publicat încă normele, oficial, care trebuie să fie respectate de școli pentru siguranța copiilor, în ciuda insistențelor elevilor, părinților și profesorilor. Și-atunci ne putem pune următoarele întrebări:
1. Autoritățile statului realizează normele, având în calcul investițiile necesare în creșterea efectivului de săli și de personal pentru ca un număr cât mai mare de elevi să meargă în siguranță la școală? 
2. Sau realizează normele astfel încât școlile să le poată respecta cu resursele pe care le au deja – chiar dacă asta înseamnă să chemi mai puțini copii la școală, deci să faci un compromis în educația lor? Mai simplu spus: Facem norme pentru siguranța și accesul copiilor la o educație de calitate sau facem norme care să nu dea bătăi de cap directorilor și inspectorilor? Cea de-a doua întrebare este cu atât mai îndreptățită în condițiile în care mai este doar o lună până începe noul an școlar. Poate Ministerul Educației să facă angajări în timp record? 
 
 

Cu cât s-a împrumutat România pentru a traversa perioada pandemiei de până acum: 13 miliarde de euro (Ziarul Financiar)

 
Guvernul a trebuit să împrumute din străină­tate şi de pe piaţa locală 63 mld. lei (13 miliarde de euro) în perioada martie-iulie 2020, pentru a acoperi deficitul bugetar suplimentar provocat de creşterea cheltuielilor şi scăderea veniturilor.
În acest moment România se îm­prumută pe 10 ani la o dobândă de 3,7%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Ungaria se împrumută pe 10 ani cu o dobândă de 2%, Polonia cu 1,2%, Cehia cu 0,8%, iar Bulgaria se împrumută pe 10 ani cu o dobândă de 0,3%. Toate cifrele aici.
 
 

Zero principii. Strategia PNL pentru locale: racolarea cu toptanul a primarilor din alte partide (Adevărul)

 
PNL a devenit cel mai mare susţinător al traseismului politic, partidul racolând sute de primari, consilieri şi membri ai altor partide, în special ai PSD, în vederea alegerilor locale din septembrie.
Liberalii au schimbat foaia de când au ajuns la guvernare, iar critica traseismului, atât de prezentă în anii din perioada opoziţiei, a dispărut complet. Mai mult, racolarea de aleşi locali de la alte partide, în special de la PSD, a devenit o constantă a formaţiunii, fără a se ţine cont de vreun set de criterii de integritate. Pusă să dea un răspuns despre racolarea de primari ai altor parte, Alina Gorghiu a susținut varianta revenirii a primarilor care au plecat prin Ordonanţa 55, girată de Dragnea. „„Sunt o parte din primarii liberali care se întorc. Sunt cei plecaţi cu Ordonanţa 55, furaţi de Dragnea”. Însă această ordonanţă a fost dată în 2014, iar de atunci a mai fost un rând de locale.
Nu în ultimul rând, liberalii au transsferat acum numeroşi primari PSD care au fost aleşi pe listele social-democrate mai multe mandate. Una din cele mai agresive politici de racolare a primarilor a avut loc în Teleorman.
Potrivit presei locale din Iaşi, nu mai puţin de 12 primari din PSD şi UNPR urmează să bată palma cu liderul PNL Iaşi, Costel Alexe, pentru a candida pe listele liberalilor. Mai mulţi primari au şi recunoscut faptul că trec la liberali pentru a avea mai multe şanse în implementarea proiectelor locale, cum ar fi asfaltarea de străzi.
USR solicită în continuare amânarea alegerilor locale, în contextul numărului tot mai mare de persoane infectate cu noul coronavirus. Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, a prezentat situaţia îngrijorătoare din Argeş, unul din cele mai afectate judeţe. „Vedem că în Argeş ieri s-a umplut şi unitatea mobilă ATI venită să suplimenteze locurile din spitale şi sunt deja 5 primari infectaţi şi nici nu a început campania”, subliniază Moşteanu. 
 
 

Ce ar trebui să învețe România din exemplul Franței: cum pot fi organizate alegerile locale în contextul pandemiei COVID-19 (G4Media)

 
În timp ce guvernul nu a luat încă o decizie oficială privind amânarea sau menținerea alegerilor locale în 27 septembrie, Franța a început să își analizeze propria experiență privind desfășurarea lor în contextul pandemiei. G4Media.ro a vorbit cu primari și politologi francezi pe această temă.
Problema nr.1: Comunicarea guvernamentală și declarații contradictorii
Într-un discurs televizat adresat direct națiunii franceze în 12 martie, președintele Macron i-a îndemnat pe oameni să voteze, afirmând că „nu este mai periculos să mergi să votezi decât să te întâlnești oameni pe stradă sau în brutărie”. În 15 martie, Franța a organizat alegerile, dar a doua zi, li s-a spus francezilor că trebuie să se izoleze la domiciliu pentru a se proteja. A doua rundă electorală a fost amânată pentru 28 iunie.
Problema nr.2: abținerea și votul pe internet
Din cauza fricii de a fi infectați, mulți oameni aleg să nu voteze. În Franța, abținerea a crescut cu aproximativ 40%, de la 36% în 2014 la 55% în martie și 58% în iunie 2020. Potrivit Institutului Francez de opinie publică, raportat de Pierre Brechon, 36% din cei care nu votat au făcut referire la teama de COVID-19. De asemenea, studiul arată că 2 din 3 francezi s-au opus organizării alegerilor.
România este deja cunoscută pentru că are una dintre cele mai mari rate de absență din Europa în condiții normale. La alegerile legislative din 2016, 60% dintre cei înscriși pe lista electorală nu au votat.
Sondajul OneLogin a evidențiat că aproximativ 50% dintre tineri consideră că opțiunile online i-ar motiva să voteze. Dar, majoritatea respondenților și-au exprimat îngrijorarea privind securitatea datelor și hackerilor.
Problema nr.3: Legitimitate instituţională şi politică
În orașul Poitiers, cu 90.000 de locuitori, rata de participare a fost de 33,2%, iar candidatul ecologist a fost ales cu 42,83%. În Lille, numai 31,73% dintre cetățeni au mers la vot, iar candidatul de stânga a câștigat cu doar 0,59% mai mult decât adversarul său.
Problema nr.4: a face campanie în contextul pandemiei
„În Franța, noi nu am avut o campanie politică înainte de runda a doua, fiindcă a fost imposibil”, spune Bruno Cautrès, cercetător al Comitetului Național pentru Cercetări Științifice .
„În sate și orașe mici, candidații trebuie să se întâlnească cu oamenii în piață. Din cauza virusului, acum este imposibil să aveți o campanie decentă”.
„Dar, această problemă poate fi evitată dacă statul se bazează pe canale de televiziune și ziare regionale pentru a difuza programe și dezbateri”, a adaugat el.„Totuși, nu cred în campaniile pe internet, studiile arată că există o prejudecată sociologică și generațională”.
Conform primarului Fabrice Jacob, „în retrospectivă, guvernul ar fi trebuit să amâne alegerile. România ar trebui probabil să facă același lucru dacă numărul cazurilor zilnice continuă să crească”. „În acest context, este dificil să protejeze alegătorii, să aiba o campanie decentă și rezultate reprezentative”, spune el.