Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Deschiderea școlilor: întrebări fără răspuns (Adevărul)

clasa.jpg

Reprezentanţii elevilor, părinţii şi experţi în educaţie atrag atenţia că în sistemul de educaţie domneşte haosul.
Reprezentanţii elevilor, părinţii şi experţi în educaţie atrag atenţia că în sistemul de educaţie domneşte haosul.
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Noua etapă a „frăţiei” dintre PNL şi USR-PLUS: inventarul traseiştilor (Adevărul) - România electorală: asfaltul turnat pe ploaie și alte minuni apărute în prag de alegeri (Recorder) - România este Africa Europei în agrobusiness: exportă materii prime şi importă produs finit (Ziarul Financiar) - Secretele lui Mirel (Gazeta Sporturilor)

Deschiderea școlilor: întrebări fără răspuns (Adevărul)

"Ca om care a trăit în şcoală 35 de ani, inclusiv în funcţia de director, caut şi nu găsesc răspunsuri la multe întrebări", scrie în ziar Ștefan Vlaston.

"În scenariul verde, sau la elevii de la primar şi clasele a VIII-a şi a XII-a, care ar trebui să vină integral la şcoală, cum se poate asigura distanţarea de un metru între elevi, în sălile de clasă?

Marea majoritate a sălilor de clasă conţin trei rânduri de bănci, cu două locuri, şi câte 6 bănci pe rând. Adică 18 bănci, care pot fi ocupate de 36 de elevi. Rare sunt sălile de clasă cu bănci pentru câte un singur elev, pentru că presupun un spaţiu mult mai mare decât pot oferi acum sălile de clasă. În clasele cu 28 de elevi, sau mai mulţi, singura soluţie ar fi fost separatoare între cei doi elevi aflaţi în aceeaşi bancă. S-au cumpărat şi montat aceste separatoare? În ce proporţie? Nu avem un răspuns la această întrebare.

Cum se verifică prezenţa elevilor în cursurile online, şi cât reţin din cele predate? Interacţiunea profesor-elev este aproape zero în cursurile online. Profesorul nu ştie dacă elevii, chiar cei care şi-au confirmat prezenţa în faţa laptopului sau tabletei (dacă le au), participă efectiv la lecţie sau se ocupă de altceva. Este greu şi în clasă să mobilizezi toţi elevii să participe la ore, darămite online. De vină este şi materia supraîncărcată, stufoasă, fără aplicaţii practice, ce creează elevilor senzaţia de inutilitate pentru viaţa obişnuită. Şi ce se întâmplă dacă după 2 săptămâni, când se rotesc elevii, profesorul constată că elevii care au stat acasă n-au reţinut mai nimic din lecţiile online? Predă încă odată, fizic, în clasă, lecţiile predate online?

Se ştie câţi profesori, în vârstă şi cu boli, vor renunţa să mai vină la şcoală? Este vorba de profesorii aflaţi în prelungire de activitate, după vârsta de pensionare, sau de profesorii în vârstă de peste 60 de ani care pot cere pensionare anticipată. Şi de profesorii, chiar mai departe de vârstă de pensionare, care au boli ce nu le permit să rişte infectarea cu coronavirus. Există variante de avarie, dacă numărul profesorilor care refuză să vină la ore este important? Alte întrebări fără răspuns.

Clarificări la întrebările ridicate şi multe altele trebuie aduse zilnic de miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii în conferinţe de presă. Altfel, cu sugestia că totul este roz, ne furăm singuri căciula. Iar de săptămâna viitoare ne vom pune mâinile în cap când vom vedea pe ecranele tv-urilor cum se desfăşoară activitatea în şcoli".

Integral AICI.

 

Noua etapă a „frăţiei” dintre PNL şi USR-PLUS: inventarul traseiştilor (Adevărul)

Alianţa USR-PLUS şi PNL, partide partenere în Capitală, au început să se atace pe tema racolărilor făcute pentru locale, din fiecare tabără fiind lansate acuzaţii referitoare la candidaţii controversaţi pentru alegerile din 27 septembrie.

Scandalul între PNL şi Alianţa USR-PLUS a început după ce mai mulţi membri ai alianţei au distribuit în mediul online o statistică referitoare la persoanele din PNL care ar candida la primăriile din ţară şi care au venit de la alte partide. Potrivit variantei Alianţei USR-PLUS, din cei aproape 3.300 de candidaţi pentru funcţia de primar, 498 de candidaţi liberali ar proveni de la alte partide. Cel mai mare număr de traseişti, 225 de candidaţi, ar fi foşti social-democraţi, iar 100 de candidaţi ar veni de la ALDE. Însă şi statistica făcute de Alianţa USR-PLUS e eronată, deoarece aceasta contabilizează şi unii viceprimari care în trecut au fost la alte partide, iar acum sunt pe lista PNL, cum e cazul lui Sorin Apostoliceanu la Piteşti, fost viceprimar PSD, acum candidat liberal. De asemenea, şi situaţia celor din ALDE ar fi fost problematică, deoarece nu aveau cum să plece 100 de primari la PNL, dat fiind că, la alegerile din iunie 2016, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 64 de primari.

Răspunsul PNL nu s-a lăsat aşteptat mult timp. De la Secretariatul General al PNL a plecat spre filiale un mesaj de alcătuire a unei liste cu candidaţii USR-PLUS care în trecut au fost la alte partide.

Continuarea în ziar.

 

România electorală: asfaltul turnat pe ploaie și alte minuni apărute în prag de alegeri (Recorder)

Din patru în patru ani, atmosfera din satele României se transformă ca prin minune. Vin alegerile locale și pe ulițe se pornește agitația: primarii își aduc aminte de promisiunile uitate, încep să numere potențialele voturi și să pună în practică strategii pentru câștigarea unui nou mandat.

În urma mesajelor primite din toată țara, redacția a selectat câteva cazuri relevante pentru felul în care se acționează în prag de alegeri: asfalt turnat pe ploaie, care poate fi rupt cu mâna, oameni lăsați fără apă pentru că nu vor să voteze cu cine trebuie și „flotanți” apăruți peste noapte, câte 20 la o singură adresă, pregătiți să schimbe soarta alegerilor. Le puteți vedea în materialul video de pe site-ul Recorder.

 

România este Africa Europei în agrobusiness: exportă materii prime şi importă produs finit (Ziarul Financiar)

„Nu este vorba neapărat de creşterea producţiei, ci de creşterea gradului de prelucrare“, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică. România, care se află în primii trei producători de porumb sau grâu la nivel european şi în top 10 la nivel mon­dial, a înregistrat un deficit al balanţei comerciale pe produse agroalimentare de 10 mld. de euro între 2000 şi 2018. Spre comparaţie, vecinii bulgari au înregistrat în aceeaşi perioadă un excedent comercial la această categorie de produse de 10 mld. euro, Ungaria are un excedent de 42 mld. euro, iar Polonia de 68 mld. euro, a spus profesorul universitar Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică pentru zf.ro.

 

Secretele lui Mirel (Gazeta Sporturilor)

Gazeta a vorbit cu mai mulți „tricolori” pentru a afla cum a reușit Rădoi să transforme o națională blazată într-una vie, care lasă impresia că se poate bate cu orice, indiferent de nume.

Jucătorii se declară cucceriți de stilul selecționerului: „E un tip corect, direct și foarte curajos. Anunț primul ,,11” cu doar 3 ore înainte de meci, dar știe incredibil de bine cum să ia presiunea de pe noi și să ne facă să ne simțim niște războinici. Iar la final, ne-a spus fiecăruia: „Mersi că m-ai ajuta! Ne vedem la meciurile viitoare!”

 

 
Revista presei românești - 9 septembrie 2020