Pentru ce vom vota la 27 septembrie (SpotMedia)

Europa schimbă strategia anti-COVID: mai multe teste şi mai puţine restricţii (Adevărul)

Agenţia europeană pentru controlul răspândirii bolilor recomandă testarea pe scară largă în locul restricţiilor sanitare, într-un moment în care noul coronavirus face ravagii în ţările din vestul şi nordul Europei. Spania, Franţa, Olanda sau Belgia se confruntă cu o creştere a numărului zilnic de infectări, context în care penuria de medicamente anti-COVID ar putea deveni o ameninţare.

În România, spitalele resimt din plin instabilitatea de pe piața medicamentelor, iar schemele de tratament sunt adaptate în funcție de stocurile disponibile. Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Capitală, atrage atenţia că pe măsură ce numărul îmbolnăvirilor creşte în întreaga lume, şi achiziţia de medicamente folosite în tratarea COVID va deveni din ce în ce mai dificilă. Continuarea în Adevărul.

Adevărul crud al României, pe care niciun responsabil politic nu-l vede de amar de ani: Lipsa educaţiei este direct proporţională cu nivelul sărăciei. Moldova are salarii aprope la jumătate faţă de Bucureşti, dar şi de patru ori mai puţini absolvenţi cu studii superioare, raportat la numărul populaţiei (Ziarul Financiar)

România este în UE, ţara cu cei mai puţini absolvenţi cu studii superioare, raportat la numărul populaţiei. Dintre cele şase regiuni ale Uniunii (din totalul de aproape 300) cu sub 20% din numărul populaţiei cu studii superioare, patru sunt din România. Anul trecut, România a avut un PIB/capita în PPS de 69% din media UE.

Este o corelaţie dureroasă între nivelul educaţiei şi nivelul bunăstare, spun economiştii. România a avut un trecut aspru şi de aici decalajul de dezvoltare dintre ţară şi media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul. Nivelul scăzut al finanţării învăţământului – sub 3% din PIB, faţă de 6% cât spune legea învăţământului - , nivelul scăzut al educaţiei pe care copii o primesc în şcoli, conduc spre concluzii ce ar trebui să îngrijoreze.

Nu doar între România şi UE este un decalaj. Un decalaj uriaş se înregistrează între regiunile României. Astăzi, când nesiguranţa începutului şcolilor a întins nervii părinţilor şi pe cei ai profesorilor la maximum, corelaţia dintre nivelul de dezvoltare/salarizare al regiunilor României şi nivelul de educaţie al locuitorilor apare în toată grozăvia ei.

„PIB per capita cu nivelul de educaţie corelează foarte puternic. Cei care au studii fac afaceri, lucrează în domenii inovatoare, adaugă la economie valoare, sunt elemente care merg mână în mână. În regiunile sărace se face multă muncă manuală sau munci care nu produc valoare adăugată şi în consecinţă veniturile sunt mai mici“, a explicat pentru ZF Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti.

Potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică, România are cea mai mică pondere a celor care au finalizat studii terţiare şi au vârsta până în 34 de ani.

Pentru ce vom vota la 27 septembrie (SpotMedia)

Petrișor Peiu observă că "din cele 58 de miliarde de lei fonduri europene atrase până la jumătatea anului trecut, jumătate au ajuns în patru județe plus Bucureștiul. 10,2 miliarde de lei au mers către județul Ilfov, 6,83 miliarde de lei către București, aproape 6 miliarde de lei către județul Constanța, 4,53 miliarde către județul Cluj și 2,36 miliarde de lei către Bihor. Am putea zice că președinții consiliilor județene din Ilfov, Constanța, Cluj și Bihor sunt cei mai buni administratori locali din țară.

Surpriză, însă, PNL a decis să renunțe la Marian Petrache de la Ilfov și să îl înlocuiască cu Hubert Thuma, condamnat penal pentru corupție. Iar la Constanța, Horia Țuțuianu a fost dat deoparte de PSD, în favoarea nașului tuturor famigliilor din județ, celebrul Felix Stroe.

La Bihor, psd-istul Ioan Mang va pierde, probabil, bătălia pentru un nou mandat. Mang va fi schimbat, totuși, cu Ilie Bolojan, performerul absolut al fondurilor europene atrase la nivel de orașe din România. Liberalii clujeni, oameni ceva mai așezați, au decis să păstreze liderul județean, Alin Tișe.

Așadar, partidele românești au decis să schimbe campionii naționali la atragerea de fonduri europene în două dintre primele patru județe performante. Ce ne spune acest lucru? Că, pe jumătate, partidele noastre nu dau doi bani pe valoarea administratorilor județeni".

Petrișor Peiu admite că "atragerea de fonduri europene este importantă, dar nu poate fi singurul criteriu pentru evaluarea unui primar sau al unui președinte de consiliu județean. Dar, mai devreme sau mai târziu, investițiile în infrastructură aduc și performanță economică."

De aceea, scrie el, "cei care sunt campionii atragerii fondurilor europene sunt primarii și președinții de consiliu județean vizionari, care pot gândi dincolo de ziua de mâine. Iar codașii clasamentului fondurilor structurale sunt mărginiți, avizi după voturi ușoare, leneși și cam prostuți".

Puteți citi analiza, mai amplă, pe spotmedia.ro.

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

Cucerește Roma? (Gazeta Sporturilor)

Simona Halep joacă azi, de la ora 15.30, a treia finală în capitala Italiei, de data aceasta împotriva Karolinei Pliskova, 4 WTA. E singurul turneu important pe zgură care-i lipsește din palmares.