De ce evită candidaţii pentru Capitală confruntările directe: „Mai bine nu câştigi nimic decât să pierzi o parte din voturi” (Adevărul)

 

În campania electorală pentru alegerile locale, la fel cum s-a întâmplat şi în campania pentru prezidenţiale, principalii candidaţi pentru primăriile marilor oraşe, în frunte cu Bucureştiul, au evitat să se întâlnească în dezbateri cu contracandidaţii, fiind mai degrabă orientaţi spre interviuri într-un mediu prielnic sau postări pe Facebook.    

„Adevărul” a vorbit cu mai mulţi specialişti pentru explica de ce avem din nou o campanie fără dezbateri adevărate între candidaţi, pe proiecte, şi cu întrebări cât mai incomode venite din tabăra adversă.    

„Candidaţii arată o lipsă totală de respect pentru electorat. Fiecare vorbeşte singur în interviuri. Acolo nu ai o opoziţie aşa cum ar trebui. Exerciţiul democratic e degradat. Au scăzut mult standardele. E o lipsă se combativitate totală. Campania a devenit o glumă. Pentru unii e şi o strategie să nu iasă. Mai bine nu câştigi nimic decât să pierzi o parte din voturi”, a subliniat pentru „Adevărul” sociologul Alfred Bulai, întrebat de ce vedem o campanie fără dezbateri.   

Analistul politic Radu Delicote atrage atenţia că situaţia pare să se degradeze, lipsa dezbaterilor fiind probabilă şi pentru următoarele alegeri.

Integral în ediția online a ziarului.

 

 

 

Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB, fiind posibil un risc sistemic mare prin agravarea starii bugetului public, potrivit raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro, Monitor", publicat pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei.

"Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea starii bugetului public, a finantelor publice, destabilizarea economiei daca se majoreaza punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o crestere a deficitului bugetar in 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reactie a pietelor financiare ce ar putea afecta grav economia, ingreunand revenirea in 2021. In loc de o corectie macroeconomica ordonata, pe mai multi ani, am fi obligati la o corectie dezordonata, foarte costisitoare economic si social", se precizeaza in raport.

Documentul face referire, intre altele, si la opinia cea mai recenta a Consiliului Fiscal, in care se mentioneaza ca este esential sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia si mai mult, "in vremuri tare complicate", cand trebuie sa luptam cu COVID-19, sa atenuam efectele crizei economice.

"Este obligatoriu sa evitam ca economia romaneasca sa intre intr-o spirala de criza foarte periculoasa. Acoperirea necesarului de finantare pentru acest an este asigurata in larga masura, dar mult mai problematica ar putea fi acoperirea finantarii pe termen mediu in lipsa unui program clar de corectie macroeconomica. Este greu de crezut ca pietele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioada indelungata, niveluri inalte ale deficitului bugetar, chiar daca devierea de la cerintele PSC, regulile fiscale in UE, vor ramane suspendate si in 2021", se arata in raport.

 

 

După cazul fetei de 17 ani incendiate în județul Mehedinți, ne-am întrebat cum funcționează în general - și cu ce rezultate - mecanismele instituționale ale statului de cercetare și soluționare a infracțiunilor la viața sexuală. Date valabile pentru ultimii cinci ani și jumătate, obținute și prelucrate în cadrul unui efort jurnalistic colaborativ național, dau în premieră imaginea de ansamblu a unui sistem care nu reușește - în 80% din cazurile care i se semnalează - să facă dreptate victimelor.

În practică, doar 1 din 5 sesizări de viol înaintate de victime la secțiile de Poliție naționale și constituite în dosare aflate în cercetarea parchetelor de pe lângă judecătorii sau tribunale se finalizează cu trimiterea în judecată a unui agresor.

În practică, doar 1 din 7 sesizări ale infracțiunii de act sexual cu un minor, trecute prin malaxorul Poliție-parchet, se încheie pe traseul legal cu trimiterea în judecată a unui agresor.

În practică, doar 1 din 7 sesizări ale altor infracțiuni la viața sexuală (precum agresiunea, hărțuirea sau coruperea) ajung, traversând circuitul Poliție-parchet, la o soluție de trimitere în judecată a unui agresor.

AICI găsiți articolul pe larg.

 

 

"Simona a accidentat-o pe Pliskova în finala de la Roma. I-a dat cu tenisul în cap!", comentează în ziarul sportiv jurnalistul Cristian Geambașu.

"Roma a fost un pasaj necesar în drumul către Roland Garros. Simona nu a strălucit în toate meciurile, deși statistica arată că nu a pierdut decât un set. Semifinala cu Muguruza a fost un carusel al punctelor extraordinare și al greșelilor, de ambele părți ale fileului. Acolo a fost marea încercare. Peste toate, acest turneu, important și din punctul de vedere al punctelor acumulate, dar mai ales ca antrenament înainte de Paris, a arătat stadiul de pregătire al campioanei române...

În absența australiencei Ashleigh Barty, deținătoarea trofeului, a Serenei și a Biancăi Andreescu, și cu ascendentul moral și sportiv asupra Muguruzei și Pliskovei, Halep este marea favorită a singurului Grand Slam care se joacă pe zgură. A fi mare favorită este o onoare și o povară suplimentară".