Ce obiective şi-au propus partidele şi de ce să mergi la vot (Adevărul)

Ce măsuri trebuie să respecți pentru a vota la alegerile locale de duminică (G4Media)

Alegerile locale de duminică reprezintă primul scrutin organizat în România de la declanșarea epidemiei de COVID-19, astfel că pentru a vota trebuie respectate mai multe măsuri de protecție sanitară, cele mai importante fiind păstrarea distanței de cel puțin un metru față de alte persoane, purtarea măștii de protecție, dezinfectarea mâinilor. În plus, de această dată alegătorii vor fi cei care manevrează actul de identitate și își lipsesc autocolantul cu mențiunea „Votat” pe cartea de identitate.

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu, vârsta peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot.

La intrarea în sediul secției de votare va fi organizat un filtru asigurat de către personalul tehnic dotat cu termometru, materiale de protecție sanitară și flacon cu dezinfectant.

În cazul în care un alegător nu dispune de mască de protecție, acestuia i se va pune la dispoziție o mască, pe care o va purta pe tot parcursul prezenței în interiorul sediului secției de votare și în localul de vot. După exprimarea votului, alegătorii vor părăsi imediat sediul secției de votare urmând traseele indicate.

Mai multe AICI.

Ce obiective şi-au propus partidele şi de ce să mergi la vot (Adevărul)

PNL îşi propune să detroneze PSD în ierarhia politică, însă sistemul electoral într-un singur îi avantajează pe social-democraţi. Obiectivul lui Marcel Ciolacu e ca PSD să păstreze în continuare cel mai mare număr de aleşi locali, în timp ce USR-PLUS încearcă să spargă monopolul partidelor tradiţionale. UDMR vrea să-şi conserve rezultatul din urmă cu patru ani, iar restul partidelor îşi joacă supravieţuirea politică.

PNL. Liberalii se aşteaptă la cel mai mare scor politic din istoria partidului: în jur de 35%. Însă chiar şi cu o victorie categorică, PNL cu greu va putea să devină, matematic, cel mai mare partid din România raportat la numărul de aleşi locali. În acest moment, PSD numără aproximativ 1.700 de primari, în timp ce PNL adună puţin peste 1.100.

PSD. Marcel Ciolacu are un singur scop: PSD să rămână pe primul loc ca număr de aleşi locali - primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni. Pentru PSD, alegerile locale reprezintă şi un nou episod din lupta internă pentru putere. În cazul în care PSD va fi detronat de PNL, Marcel Ciolacu va plăti imediat cu funcţia. ”Secunzii săi”, Sorin Grindeanu şi Gabriela Firea se încălzesc deja pentru fotoliul de preşedinte.

USR PLUS. Obiectivul USR PLUS este să genereze majorităţi în cât mai multe consilii locale şi judeţene, alături de PNL sau de alte partide locale, astfel încât Alianţa să-şi impună proiectele reformiste. Liderii Alianţei speră să obţină Sectorul 1 şi Sectorul 2 în Bucureşti prin Clotilde Armand şi Radu Mihaiu, Primăria Timişoara, unde germanul Dominic Fritz îi suflă-n ceafă lui Nicole Robu (PNL) şi poate Constanţa, unde Stelian Ion e umăr la umăr cu Decebal Făgădău (PSD) şi Vergil Chiţac (PNL). Ar fi victorii de moral, care ar mobiliza alianţa pentru parlamentare.

UDMR îşi propune să păsterze numărul actual de primari (195) şi măcar patru Consilii Judeţene (Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare)

PMP, ignorat de PNL şi USR PLUS în Capitală, caută să treacă - sau măcar să se apropie - de 5% la nivel naţional, astfel încât să spere la încă un mandat în Parlament.

ProRomânia se bazează pe locomotiva Ponta. Miza partidului e să scoată cât mai mulţi consilieri locali şi judeţeni, astfel încât să poate forma majorităţi cu PSD în teritoriu.

ALDE va oferi ultima reprezentanţie pe scena politică, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu fiind în marja de eroare a sondajelor.

Integral AICI.

Despre alegeri locale, apă caldă, primari și inaugurări de poduri la final de mandat, cu antropologul Radu Umbreș: „Nu degeaba la unele restaurante se oferă la plecare un mic desert din partea casei” (HotNews)

Într-un interviu pentru Hotnews, antropologul Radu Umbreș explică de ce prezența la vot la alegerile locale este mai mică în mediul urban decât în cel rural, ce ar trebui să facă partidele și candidații pentru a-și apropia alegătorii sau cât de bine seamănă alegerile din zilele noastre cu cele din anii 30 din România.

În România, alegerile locale înregistrează printre cele mai scăzute prezențe la vot dintre toate alegerile, în special în mediul urban (în 2016, de exemplu 2 din 3 bucureșteni nu au mers să voteze). În același timp, nu cred că există bucureșteni/ orășeni în general care să nu aibă ceva de comentat despre viața lor de zi cu zi în orașul în care trăiesc: că stau prea mult în trafic, că e poluare, că nu au spații verzi și parcuri etc. Cum se explică această detașare a multor români de niște alegeri care-i afectează în mod direct?

Antropologul Radu Umbreș spune că unii cetățeni probabil că au ales în trecut dar au fost dezamăgiți, poate în mod repetat, de către cei pe care i-au ales. Alții probabil nici nu cred că alegerile lor contează sau că o opțiune este mai bună decât alta. Aceasta din urmă ipoteză cred că explică în cea mai mare măsură absenteismul.

Oamenii continuă să voteze din alte motivele decât pura rationalitate. De exemplu, votează pentru a-și exprima vocea, pentru a simți că sunt parte a comunității, pentru că simt că este o datorie morală. Dacă oamenii consideră că votul lor nu este important, că nu există o comunitate față de care să aibă o datorie morală de a participa la viața politică, că nu sunt auziți sau băgați în seamă de politicieni, atunci au motive raționale să nu voteze.

Pe de altă parte, în mediul rural comunitățile sunt mai mici, oamenii se cunosc personal, se știe cine a fost și cine nu a fost la vot, iar asta poate să aibă consecințe dacă aleșii locali sau candidații se bazau pe votul unui localnic iar acesta nu a apărut. Apoi, mulți oameni sunt dependenți de serviciile sociale sau de locurile de muncă asociate cu administrația locală, așa că au un interes direct mult mai ridicat în ceea ce privește rezultatul votului.

Continuarea AICI.

Bătălii electorale la români: pomeni, violențe, abuzuri și furturi (Adevărul)

În istoria Regatului României, o singură campanie electorală nu este, oficial, suspectată de fraudă – cea din 1928. Indiferent de epocă și de regim, electoratul român n-a fost convins numai cu vorba bună, ci și cu bâta, așa cum și cumpărarea votului cu o halbă de bere e o meteahnă veche. Încă de la întemeierea statului, mulți politicieni au știut să numere și buletinele furate.