Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine a câştigat, de fapt, alegerile locale (Adevărul)

sebastian.jpg

Jurnalistul Sebastian Zachmann semnează în Adevărul o analiză intitulată "Cine a câştigat, de fapt, alegerile locale"
Jurnalistul Sebastian Zachmann semnează în Adevărul o analiză intitulată "Cine a câştigat, de fapt, alegerile locale"
Image source: 
Facebook/Sebastian Zachmann

Oamenii din spatele alegerilor locale. Cei din secțiile de votare au petrecut peste 30 de ore în secții și așteptând apoi la cozi, ca să predea toate documentele (Libertatea) - Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre două praguri de unde încep probleme serioase - Interviu cu prof. A. Rafila (SpotMedia)

ANALIZĂ Cine a câştigat, de fapt, alegerile locale (Adevărul)

Toate cele trei mari partide - PSD, PNL şi USR PLUS - şi-au revendicat victoria la alegerile locale. De fapt, au decupat doar bucata de adevăr convenabilă. Cum stau lucrurile în realitate? ”Adevărul” pune rezultatele scrutinului în context: de unde au plecat partidele şi încotro se îndreaptă politic, matematic şi emoţional.

PNL a câştigat alegerile locale la vot politic - cu 34%. În primul rând, e o victorie a premierului Ludovic Orban, care a dus partidul la cel mai bun scor din ultimii 30 de ani. Deşi cifra nu e spectaculoasă, rezultatul obţinut de PNL vine după o guvernare în plină pandemie, care a accelerat erodarea, totul în contextul unei majorităţi ostile în Parlament. Liberalii au obţinut 17 Consilii Judeţene. Dar cu ce comparăm? În 2016, PNL a luat doar 8 judeţe, aşadar pare o victorie netă. Însă estimările făcute de liberali în campanie arătau că PNL va câştiga între 17 şi 23 de Consilii Judeţene. Aşadar, a fost atinsă doar limita de jos a pretenţiilor politice.

PSD a ieşit pe locul doi, însă matematic rămâne cel mai mare partid al ţării raportat la numărul de aleşi locali. Social-democraţii au pierdut aproape 300 de primării faţă de 2016, însă în total numără 1.438 de edili, cu 200 peste liberali. Explicaţia? Sistemul electoral într-un singur tur de scrutin, care a avantajat primarul în funcţie. PSD a câştigat şi cele mai multe Consilii Judeţene: 20. Însă cu 8 mai puţin faţă de alegerile din urmă cu patru ani.

Alianţa USR PLUS a reuşit să spargă monopolul partidelor tradiţionale cu victorii importante în Bucureşti, Timişoara, Alba Iulia, Braşov şi Bacău, însă reuşitele sunt mai degrabă simbolice, tocmai pentru că sunt foarte puţine. La nivel naţional, USR PLUS strânge doar 13% din voturi, un rezultat cu mult sub scorul obţinut la alegerile europarlamentare din 2019, când Alianţa a depăşit 20%, suflând în ceafa PSD, pe fondul valului anti-Dragnea, scrie jurnalistul Sebastian Zachmann.

Concluzia: PNL este câştigătorul politic al alegerilor locale, PSD e câştigătorul matematic, în timp ce USR PLUS e câştigătorul simbolic. Totuşi, cum răspund PNL şi USR PLUS la întrebarea: De ce după patru ani de gherilă anti-Dragnea, PSD are cei mai mulţi primari, cele mai multe consilii judeţene şi 30% vot politic?

Integral în Adevărul.

 

Oamenii din spatele alegerilor locale. Cei din secțiile de votare au petrecut peste 30 de ore în secții și așteptând apoi la cozi, ca să predea toate documentele (Libertatea)

Există un preț nevăzut al alegerilor. Și au existat locuri unde ordinea din secții s-a spart la încheirea voturilor și oamenii s-au trezit într-un vortex al nepăsării. Astfel, în sectorul 4 din București, președinții secțiilor de votare și operatorii de tablete au așteptat ore în șir la primărie ca să predea biroului electoral de circumscripție procesele-verbale cu rezultatele votului și tabletele de la STS. Obosiți, fără mâncare și apă, oamenii s-au plâns că “întreaga procedură a fost o bătaie de joc”.

Citiți mai multe AICI.

 

Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre două praguri de unde încep probleme serioase - Interviu cu prof. A. Rafila (SpotMedia)

Suntem în valul al doilea al Covid si ne îndreptăm spre liga ”superioară” a țărilor care încep să aibă probleme serioase legate de gestionarea infecției cu noul coronavirus. Când gradul de ocupare din ATI va depăși 80%, probabil că vor apărea problemele, afirma prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Alexandru Rafila a arătat că discutăm despre o intensificare a transmiterii comunitare si au fost două momente care au influențat transmisibilitatea: revenirea la lucru după vacanțe și ulterior debutul noului an școlar.

Alexandru Rafila a mai atras atenția că boala nu se transmite pe cale digestivă, deci ideea transmiterii prin intermediul pâinii este nejustificată, chiar periculoasă.

Interviul integral AICI.

Revista presei românești - 30 septembrie 2020