Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce ar trebui să se întâmple ca România să poată evita un nou lockdown? (Libertatea)

lockdown.jpg

Ce ar trebui să se întâmple ca România să poată evita un nou lockdown? Libertatea scrie despre pârghiile de apărare pe care le avem
Image source: 
site-ul ziarului Libertatea

Poza spitalelor din România după 7 luni de pandemie: Avem județe cu zero, 5 sau 6 paturi ATI pentru pacienți COVID-19 (HotNews) - Calculele făcute pe baza cifrelor oficiale arată că în București rata de infectare e de 3,04 la mia de locuitori, deși Grupul de Comunicare Strategică anunță, cu aceleași cifre, ca rata e sub 3 (EduPedu) - Culise. De ce PSD nu poate amâna alegerile parlamentare. Acord cu PNL. Doar pandemia poate da planul peste cap (Adevărul) - Simulare electorală: Iată cum ar putea arăta viitorul Parlament (România Liberă)

Ce ar trebui să se întâmple ca România să poată evita un nou lockdown? Ce pârghii de apărare avem (Libertatea)

Dacă în primăvară decizia de a impune un nou lockdown s-a luat uşor, astăzi, la peste 4.000 de cazuri zilnice în România, posibilitatea de a instala din nou stare de urgenţă şi un lockdown la fel de dur sau mai blând ca atunci este amânată. Țara noastră urmează, din acest punct de vedere, tendinţele europene. Dar ca să evite un lockdown, statele europene iau măsuri pe alte 5 linii de apărare în faţa epidemiei. Cum stă România pe fiecare din cele 5 paliere esențiale?
În afară de Bulgaria, România testează cel mai puţin dintre statele membre UE.
În România, proporţia testelor pozitive depăşeşte 10% în cele mai multe zile, ajungând chiar la o cincime în urmă cu câteva zile: 2880 cazuri noi la 15709 teste.
Nici testarea masivă nu ar fi suficientă pentru stoparea pandemiei. Coronavirusul se răspândeşte mai ales în clustere. Un pacient poate (de multe ori neintenţionat) să infecteze alte zeci de oameni.
Dacă testarea, depistarea contacţilor şi prevenirea clusterelor în anumite zone nu funcţionează pentru a ţine sub control suficient de bine epidemia, atunci reglarea se face prin “sistemul de tip semafor” (pe zone roşii, verzi etc): măsuri mai dure, personalizate, luate local, după ce se depăşesc anumite praguri.
Dacă nu vor fi suficiente aceste primele 4 linii de apărare, atunci singura şansă de a opri un număr mare de decese o dau terapiile intensive şi îngrijirea spitalicească de calitate.

 

Poza spitalelor din România după 7 luni de pandemie: Avem județe cu zero, 5 sau 6 paturi ATI pentru pacienți COVID-19 (HotNews)

Spitalele din România au, în total, 1.048 de paturi de Terapie Intensivă alocate tratării pacienților bolnavi de COVID-19, dintre care 981 pentru adulți și 67 pentru copii, arată un document intern al Ministerului Sănătății, obținut de HotNews.ro. Dintre acestea, 273 de paturi ATI pentru adulți și 62 pentru copii erau neocupate miercuri, 14 octombrie. În ceea ce privește distribuția paturilor ATI pe județe, dacă Bucureștiul stă cel mai bine, cu un total de 179 de paturi ATI, dintre care 66 sunt libere, județul Tulcea, în schimb, are zero paturi ATI pentru pacienții infectați cu coronavirus. De asemenea, sunt județe în care nu mai există niciun pat ATI liber sau în care nu există paturi ATI pentru copii infectați cu coronavirus.

 

Calculele făcute pe baza cifrelor oficiale arată că în București rata de infectare e de 3,04 la mia de locuitori, deși Grupul de Comunicare Strategică anunță, cu aceleași cifre, ca rata e sub 3 (EduPedu)

Cifrele oficiale, publicate zilnic de Ministerul Sănătății arată că în Capitală au fost, în ultimele 14 zile, 7127 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus. Pe baza acestora, folosind populația Bucureștiului, comunicată joi seara chiar de Grupul de Comunicare Strategică, și numărul de cazuri din focare, calculele arată că rata de infectare a depășit azi pragul de 3 la mia de locuitori. Potrivit declarațiilor oficiale și ordinului comun al miniștrilor Sănătății și Educației, după acest prag de răspândire a virusului școlile dintr-o localitate trec în scenariul 100% online. Calculul AICI.

 

Culise. De ce PSD nu poate amâna alegerile parlamentare. Acord cu PNL. Doar pandemia poate da planul peste cap (Adevărul)

CCR a oferit putere Parlamentului - dominat de PSD - să stabilească data alegerilor legislative, însă Guvernul Orban are un as în mânecă: ordonanţa de urgenţă. Prin urmare, PNL şi PSD s-au înţeles ca data scrutinului să rămână 6 decembrie, cu condiţia ca pandemia să nu capete proporţii apocaliptice, susţin surse politice din ambele tabere. În public, PSD şi PNL se vor lupta din vorbe, scrie jurnalistul Sebastian Zachmann.

 

Simulare electorală: Iată cum ar putea arăta viitorul Parlament (România Liberă)

O simulare electorală realizată de Agenția de Rating Politic arată că PNL ar putea obține în viitorul Legislativ 49 mandate de senator și 110 de deputat, poziționându-se ca primul partid în preferințele alegătorilor cu un scor de 34,1%.
Social-democrații l-ar uma cu 44 de mandate de senator și 100 de deputat, însemnând 31%, iar USR PLUS ar obține 15 fotolii de senator și 35 de deputat – 10,8%.
În viitorul Parlament ar mai accede Pro România Social Liberală, cu 12 senatori și 29 de deputați, Pro România și ALDE însumând 8,8%. Partidul fostului președinte Traian Băsescu, PMP, ar avea 9 senatori și 21 de deputați, cu 6,5%. În schimb, UDMR s-ar afla la limita pragului electoral – cu 5,2% și ei ar obține astfel 7 mandate de senator și 17 de deputat. Minoritățile naționale alta decât cea maghiară au rezervate cele 17 fotolii de deputat tradiționale alocate acestui grup.