Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban (Europa Liberă)

hospital-4217677_1280.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

De ce evită România intrarea în carantină (Adevărul) - Eroii dintre noi. Cine sunt donatorii de plasmă care salvează bolnavii de COVID (Libertatea) - DOCUMENTAR Cinci ani de la tragedia din Colectiv (HotNews) - Șuruburile de la Colectiv (SpotMedia)

De ce evită România intrarea în carantină (Adevărul)

Numărul de noi cazuri de infectări cu ScoV-2 a explodat în Capitală și în cinci județe, dar autoritățile spun că nu au în vedere, încă, introducerea de noi restricții necesare combaterii răspțndirii noului coronavirus, deoarece populația nu ar mai rezista.

 

De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban (Europa Liberă)

Președintele Iohannis și premierul Orban anunță mai multe paturi la ATI pentru bolnavii COVID-19. În ședința de guvern, premierul a cerut să se „introducă oxigen în spitale”, spunând că nu este o ”așa mare filosofie”. Doar că realitatea din spitale bate filmul de la Palatul Victoria.

Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina, transformat în totalitate în unitate COVID-19, vede pacienți zilnic de la începutul epidemiei.

„Trebuie să explic clar: la noi, toți pacienții beneficiază într-un fel sau altul de oxigenoterapie”, spune Zarafin pentru Europa Liberă.

„Pentru o ventilație non-invazivă, deci pacienți care nu sunt intubați și ventilați mecanic, fluxul de oxigen este undeva între 40 și 60 de litri în fiecare minut”, subliniază medicul.

Dincolo de volumul foarte mare, importantă mai este și concentrația de oxigen. Pentru referință, aerul pe care noi îl respirăm în mod obișnuit din atmosferă conține 21% oxigen

„La acești pacienți, ca să le ajutăm organele să funcționeze, trebuie să le asigurăm o concentrație între 80% și 100%”, explică Zarafin.

„La zeci de ventilatoare și sute de paturi, țevile pe care vine oxigenul trebuie să fie de un anumit calibru ca să suporte volumul și presiunea. Și sursa de oxigen trebuie să fie destul de mare”, afirmă Laura Zarafin.

Cu alte cuvinte, „nu pot pune un ventilator în plus pe aceleași țevi pentru că scade presiunea și concentrația la toate celelalte, ajungem să punem în pericol viața tuturor”, avertizează medicul.

Și, după același principiu, nu se poate pompa mai mult oxigen decât este instalația gândită să suporte, pentru că nu rezistă la presiune.

Integral AICI.

 

Eroii dintre noi. Cine sunt donatorii de plasmă care salvează bolnavii de COVID: “Am venit ca să ajut o viaţă. Aşa mi se pare corect, ca toţi să ajutăm” (Libertatea)

În România sunt 155.630 de oameni declaraţi vindecaţi de COVID. Doar 2.500 dintre ei au donat până acum plasmă convalescentă pentru bolnavii din spitale aflaţi în stare critică. Din totalul donatorilor, 600 au venit la Centrul de Transfuzie Sangvină din Bucureşti. Cine sunt ei, de se opun lehamitei majoritare?

Un exemplu este Bogdan Vasilescu are 44 de ani şi e asistent medical în Giurgiu. . În Giurgiu, binele făcut de el ar fi fost incomplet. “Acolo donam sânge, din care se putea separa doar o unitate de plasmă”, explică Bogdan Vasilescu. “Prin metoda plasmaferezei pot dona trei unităţi, aşa că am venit la Bucureşti ca să fac asta”.

În ultimele zile, numărul celor care vin la Centrul de Transfuzie din Bucureşti a crescut. Şi “majoritatea sunt tineri”, spune directoarea dr. Doina Goşa. Bărbaţi, dar şi femei, deopotrivă, într-un procent egal. Eroii dintre noi.

Continuarea AICI.

 

DOCUMENTAR Cinci ani de la tragedia din Colectiv (HotNews)

Un lanț uman în memoria victimelor se va organiza astaăzi, între Curtea De Apel Bucuresti si sediul clubului. "Acum 5 ani, un lant al durerii ne-a ingenuncheat #colectiv. Copii si parinti, frati si surori, prieteni si iubiti au ars pe 30 octombrie 2015 si ne-au schimbat viata fara ca macar sa stie asta. La 5 ani dupa #colectiv, un lant de incompetenta si coruptie inca ucide zi de zi in Romania. La 5 ani dupa #colectiv, cerem dreptate! Distantati din 4 în 4 metri, vom face un lant al memoriei, se arată în invitația făcută de organizatori.

Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansarii unui nou album, numit "Mantras of War". Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa după ce focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, punând capăt vieților unor tineri nevinovați.

În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Judeţean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colţea, ''Marie Curie'' şi "Grigore Alexandrescu". Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64, scrie Agerpres. Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

Găsiți documentarul AICI.

 

Șuruburile de la Colectiv (SpotMedia)

În România, catastrofa Colectiv a fost consecința unei sume de erori, de sistem și individuale, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu. A fost un șoc în care o societate amorțită părea că s-a trezit. A căzut un guvern, ar fi trebuit să înceapă un reset autentic.

Dar o nenorocire, îndrăznesc să spun, mai mare decât în noaptea aceea blestemată de final de octombrie, o reprezintă faptul că la 5 ani după producerea ei niciun șurub nu a fost schimbat cu adevărat.

Autorizații ISU? Nici nu discut de cluburi, unde după repetate amânări ale intrării în legalitate e un mare haos, dar situația este dramatică în privința școlilor. ISMB anunța anul trecut că în 2018 71% dintre școlile și grădinițele de stat și 77% dintre cele private nu dețineau autorizație.

Numărul paturilor pentru marii arși s-a dublat, dar cele 23 pe care le avem sunt în continuare mult sub necesarul unei țări în care accidentele din care rezultă acest tip de vătămare sunt destul de frecvente, inclusiv din cauza soluțiilor improvizate de încălzire ale unei populații sărace.

Infecțiile nosocomiale? Au dispărut prin neraportare și am revenit la situația în care există spitale care se declara cu ele la zero, ceea ce este practic imposibil.

Continuarea AICI.