Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Care sunt cele mai frecvente surse de infectare cu COVID-19 (Adevărul)

imunitate_covid.jpg

Orice spaţiu închis şi aglomerat constituie o potenţială sursă de infectare cu COVID-19.
Orice spaţiu închis şi aglomerat constituie o potenţială sursă de infectare cu COVID-19.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Când închizi școlile afectezi economia. Cum? (Libertatea) - Guvernul închide pieţele, dar habar nu are care va fi impactul asupra economiei şi a consumatorului (Ziarul Financiar)

Care sunt cele mai frecvente surse de infectare cu COVID-19 (Adevărul)

Principalele surse de infectare cu coronavirus sunt transportul în comun, petrecerile, mai ales ale adolescenţilor, şi locurile de muncă în care nu se respectă măsurile de protecţie. Este concluzia medicului Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara. Specialistul a ajuns la aceste concluzii în urma chestionării pacienţilor pe care i-a avut. „În primul rând, transportul în comun. În al doilea rând, petrecerile private, mai ales ale adolescenţilor, care le transmit pe linie familială părinţilor şi bunicilor. În al treilea rând, oamenii nu respectă regulile, mai ales purtarea corectă a măştilor, în special cei care lucrează în fabrici”, a declarat dr. Oancea.

Potrivit dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti, orice spaţiu închis şi aglomerat poate fi o sursă de infectare. „Cu cât stau mai mulţi oameni într-un spaţiu închis şi cu cât se stă mai mult, cu atât riscul de transmitere este mai mare dacă unul sau mai mulţi dintre cei prezenţi sunt infectaţi. Chiar dacă toată lumea poartă mască, pentru că masca nu oferă o protecţie de 100%. Într-un spaţiu închis se realizează o concentraţie de virus care rămâne acolo”, atrage atenţia prof.dr. Emanoil Ceauşu.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr. Matei Balş” din Bucureşti, vede în petrecerile private cel mai riscant mijloc de transmitere a infecţiei. „Poate că sună un pic greu de înţeles, însă marea problemă când ne infectăm este că atunci când venim în contact cu grupul de cunoscuţi, de obicei, lăsăm garda jos. Adică nu mai respectăm măsurile de prevenţie. Asta înseamnă familia extinsă şi tot ceea ce înseamnă cunoscuţi”, explică dr. Marinescu.

Pe larg în Adevărul.

 

Când închizi școlile afectezi economia. Cum? (Libertatea)

“Nu dorim să închidem economia românească”, a declarat Klaus Iohannis în alocuțiunea sa recentă. De la începutul pandemiei și până acum, se perpetuează o opoziție - aceea dintre oameni și economie. E ca și cum am avea de ales între a proteja sănătatea și viața unora și a salva o abstracțiune numită economie. E o opoziție falsă și periculoasă - în ambele cazuri este vorba despre oameni.

Economia e agricultorul care crește legume și fructe. E muncitorul esențial care produce bunuri de consum. E clientul care stă acasă și așteaptă să i se livreze aceste bunuri de către Bringo. E banca ce permite tranzacțiile online. E rentierul care trăiește din banii de apartamentele închiriate. E antreprenorul care riscă să deschidă un salon de înfrumusețare sau o fabrică de mobilă sau acționarul care trăiește din dividende.

Pe care exact dintre cei enumerați mai sus nu vrea să-i “închidă” președintele Iohannis?

Când închizi piețele alimentare, nu ai închis o mică parte din circuitul economic? Când închizi școlile, nu blochezi o dinamică economică, nu produci consecințe economice atât imediate, cât și pe termen lung?

Când președintele Iohannis, dar și restul membrilor Guvernului sau clasei politice vorbesc despre economia care nu trebuie închisă, ei reproduc volens nolens o idee periculoasă, care pune cifrele economice mai presus de oameni.

În loc să recunoască fățiș că deciziile lor sanitare, inevitabile unele dintre ele, vor lovi în viețile umane, în indivizi care vor ajunge probabil în șomaj sau își vor vedea afacerile în faliment, ei vorbesc de economie ca de o abstracțiune.

E timpul să inversăm logica lucrurilor care ne-au adus unde suntem acum și să spunem: nu există de sine stătător ceva numit economie. Există bărbați și există femei și există familii, iar binele lor este deasupra binelui economiei, scrie Victoria Stoiciu.

Integral în Libertatea, ediția online.

 

Guvernul închide pieţele, dar habar nu are care va fi impactul asupra economiei şi a consumatorului (Ziarul Financiar)

Pieţele se închid, micul producător este sufocat, dar nimeni nu poate măsura impactul. În ţară sunt 35 de pieţe care fac parte din Aso­ciaţia Administratorilor Pieţelor din România, însă numărul lor este mai mare, pentru că există cel puţin o piaţă în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori. Astfel, ar trebui să avem cel puţin 72 de pieţe. Dacă majoritatea s-au închis, ce să facă micul producător, să iasă în pragul iernii să vândă în faţa porţii?

Ministerul Agriculturii nu are studii privind numărul sau traficul din pieţele agro-alimentare româneşti ori vânzările pe care le au. Câţi oameni vor fi afectaţi de măsura luată de guvernanţi? Unde să-şi ducă marfa? Care vor fi pierderile?

Piaţa Obor, cea mai mare din Capitală, unde merg zilnic în medie 10.000 de persoane şi găzduieşte 250 de producători şi 200 de agenţi economici, a luat în weekend măsurile de protecţie necesare împotriva noului coronavirus pentru a rămâne deschisă, deşi din cauza ei guvernanţii au hotărât închiderea tuturor pieţelor agro-alimentare acoperite.

„Suntem buni doar să plătim taxe. Strângem leu pe leu să plătim taxele şi din ce ne mai rămâne, trăim“.

Producţia românească de fructe şi legume din 2019 a fost de 5 milioane de tone, potrivit datelor de la INS. Românii consumă anual 3,3 mi­lioane de legume proaspete şi produse derivate din legume, 1,85 milioane de tone de cartofi şi peste 2 milioane de tone de fructe, iar cea mai mare parte din acestea sunt produse local, scrie Ziarul Financiar.

 

Revista presei românești - 10 noiembrie 2020