Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


7 concluzii rapide după parlamentare. De ce a câştigat PSD. Ce trebuie să schimbe USR PLUS (Adevărul)

Despre AUR dar și alte metale prețioase (Pressone) - Nu a ieșit cine trebuie. Dăm alegerile la coș? (România Curată) - Alegeri parlamentare 2020. Câştigătorul nu ia nimic (Ziarul Financiar)

7 concluzii rapide după parlamentare. De ce a câştigat PSD. Ce trebuie să schimbe USR PLUS (Adevărul)

Ce rămâne în urma alegerilor parlamentare? Cum va arăta viitoarea majoritate? Ce soartă vor avea liderii politici?, se întreabă jurnalistul Sebastian Zachmann și tot el răspunde:

1. Ludovic Orban va fi premier, chiar dacă PNL termină pe locul doi. Iohannis nu-şi permite să rupă partidul.

2. PSD a repetat scenariul din 2015: a trecut în opoziţie cu un an înainte de alegeri şi a renăscut, dovadă că Iohannis, PNL şi USR PLUS n-au învăţat nimic din lecţia trecutului. Toţi au plecat de la premisa că PSD e muribund, deşi, după rezultatul de la locale, era clar că PSD se va întoarce şi mai puternic. După acest rezultat, Ciolacu nu mai are rival în partid. Dacă PNL şi USR PLUS nu încetează războiul orgoliilor, PSD va câştiga în 2024 toate cele patru rânduri de alegeri.

3. USR PLUS a continuat să trăiască într-o bulă din ce în ce mai agresivă şi să viseze cai verzi pe pereţi. Realitatea virtuală a fost învinsă de realitatea offline. Aştept cu nerăbdare rezultatul din diaspora, unde USR pur şi simplu şi-a bătut joc de lista de candidaţi. Dan Barna şi Dacian Cioloş nu pot conduce viitorul partid USR PLUS. E nevoie de un suflu nou. Viitorul preşedinte al noului USR PLUS trebuie să fie ales dintre: Vlad Voiculescu, Dominic Fritz, Clotilde Armand şi Elena Lasconi.

4. UDMR s-a mobilizat din nou exemplar, din acest punct de vedere ar trebui să fie un model pentru partidele româneşti. UDMR va intra la guvernare cu PNL.

5. PMP va trece pragul electoral cu sprijinul voturilor din diaspora. Va fi la guvernare alături de PNL, pentru că USR PLUS nu mai poate strâmba din nas la 16%.

6. Există în continuare un electorat ultra-naţionalist, tăcut, dar care scoate capul din patru în patru ani chiar şi după moartea PRM. Acum e AUR. Partidul va fi izolat în Parlament, dar el reprezintă totuşi o parte a României. Deşi nu ne place să reunoaştem, el există.

7. Cauzele absenţei la vot: lehamitea, pandemia şi exigenţa electoratului tânăr. În această ordine, crede ziaristul.

 

Cine este AUR, partidul - surpriză de la parlamentare. Liderul său a fost expulzat din R. Moldova și a protestat față de purtarea măștilor (SpotMedia)

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a reprezentat surpriza alegerilor parlamentare din 2020, după ce a reușit să intre în Parlament.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor a fost înființat pe 1 decembrie 2019 de către George Simion, fostul preşedinte al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”.

Pe 24 ianuarie 2020, formațiunea a organizat și primul său Congres, în cadrul căruia căruia a fost aleasă conducerea. Astfel, AUR și-a ales doi co-președinți: George Simion și Claudiu Târziu.

Vicepreședinți sunt Robert Alecu, Diana Enache, Mihai Rădulescu, Mihail Albișteanu, Alexandru Florian Săraru, Ringo Dămureanu, Marius Dorin Lulea, Adela-Ioana Grăjdeanu-Târziu, Călin Balabasciuc, Cosmin-Teodor Iosub și Ariadna Elena Cârligeanu.

Pe site-ul său, Alianța pentru Unirea Românilor afirmă că își propune să realizeze unitatea românilor, oriunde s-ar regăsi aceștia, la București, Iași, Timișoara, Cernăuți, în Timoc, Italia sau Spania, pentru însăși existența noastră ca neam.

George Simion, liderul AUR, s-a declarat, încă din luna mai, împotriva purtării măștilor. ”Obiceiurile de a purta mască din Asia de Sud-Est nu sunt specifice poporului român, născut să fie liber" crede Simion.

 

Despre AUR dar și alte metale prețioase (Pressone)

Sociologul Barbu Mateescu atrage atenția asupra unei părți a societății sensibilă la dificultățile provocate de pandemie: oameni care au intrat în șomaj în aceste luni, oameni al căror nivel de trai s-a erodat puțin dar decisiv sau „decreței” alergici la ordine și autoritate.

Pentru toate aceste grupuri, pandemia nu a însemnat Zoom+Netflix ci un chin, o amenințare, un motiv de griji familiale sau o percepută violare a drepturilor personale. Votul pentru AUR a fost un vot contra pandemiei.

Mateescu se întreabă cum va evolua povestea AUR. Peste un an pandemia se va încheia. Dar vor mai fi trei ani de mandat. Ce mesaje vor da? Care partid va (mai) pierde votanți ce rezonează la valori anti-globalizare și anti-modernizare? Cum se vor raporta PSD și PNL la AUR, la mesajele sale? Vor încerca să-l suprascrie? Să se definească în contradicție și opoziție cu el?

 

Nu a ieșit cine trebuie. Dăm alegerile la coș? (România Curată)

Participarea catastrofală se datorează pandemiei și dezamăgirii politice la un loc, consideră Alina Mungiu-Pippidi. În opinia sa, nu (mai) este o democrație țara în care șeful statului indiferent de cine cine cîștigă alegerile numește tot pe cine vrea el. PSD nu e un partid extremist, e chiar la fel cu PNL, și deci nu există nici o scuză pentru care să fie exclus din coaliția de guvernare după ce a ieșit primul.

E evident ce trebuie făcut: un guvern de uniune națională , care să lupte cu pandemia și să oprească declinul economic, pentru care negocierile pe soluții ar trebui pornite imediat, incluzînd și sectorul privat, și sindicatele, și experții, țara nu mai suportă un trimestru de confruntare, darămite un an.

Adunați-vă să discutați bugetul cu toții, faceți testări din nou și salvați ce se mai poate salva. Dacă a fost vreodată momentul să ne unim, acuma e.

 

Alegeri parlamentare 2020. Câştigătorul nu ia nimic (Ziarul Financiar)

Viitorul guvern va moşteni un deficit bugetar de 10% din PIB şi o datorie publică de 45% - 47% din PIB, cu zece puncte procentuale peste ceea ce aveam acum un an. Datoria publică va creşte şi în anii ce vin şi va veni vremea în care, orice guvern, va trebui să ia o decizie care, de obicei, îi îngroapă pe oamenii politici: să taie din cheltuieli.

Viitorul guvern va tre­bui să fie „probusi­ness“: „Businessul pri­vat este cel care asigură fon­du­rile publice – bani pen­tru şcoli şi spitale - ni­meni altcineva“, spu­ne Florin Pogonaru, pre­şedintele AOAR. Susţinerea trebuie să meargă spre afacerile care aduc valoare adăugată mai mare (nu mare, ci un pic mai mare) astfel încât veniturile în plus ale statului să meagră şi spre reducerea datoriei publice, adaugă el.

Soluţia este o politică fiscală pe 3 – 4 ani. Totuşi, nu putem continua fără o ajustare fiscală, spune economistul Laurian Lungu: „Trebuie reduse cheltuielile cu salariile bugetarilor. Nu trebuie tăiate salariile, dar nici nu mai trebuie majorate. Suntem într-o criză gravă. Suntem, practic, cu spatele la zid.“

Această ajustare fiscală este însă monstrul de sub patul oricărui politician. Greu de făcut, aşadar.

Economistul Dra­goş Cabat spune cu voce tare ceea ce nimeni nu vrea să zică: Ne plângem de veni­turile mici la buget, dar nimeni nu se uită la nişele fiscale, prea multe. IT-ul nu plăteşte impozit pe venit, constructorii nu plătesc, ăla nu plăteşte, celălalt nu plăteşte, dar toată lumea se plânge că statul nu-i dă destul şi că spitalul nu este dotat.

Veniturile fiscale din care statul trebuie să hrănească milioane de burţi sunt cele mai mici din UE. În aceeaşi vreme, ştirile din spitale/primării cu cheltuieli aiuritoare sunt aproape de necrezut. Veniturile mici şi cheltuielile imense, acestea sunt sfidările guver­nului viitor.

Va fi greu, scrie Iulian Anghel în ZF.

 

 

 
Revista presei românești - 7 decembrie 2020