Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine este Florin Cîțu și prin ce s-a remarcat în ultimul an, ca ministru al Finanțelor (HotNews)

florin-citu.jpg

Florin Cîțu
Florin Cîțu, ministrul de Finanțe
Image source: 
Facebook / Florin Cîțu

Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului (Ziarul Financiar) - Cum arată noua aritmetică parlamentară (Adevărul) - „Îndrăcirea” lui Sorin Lavric (Contributors) - Nu-l răstigniți pe Colțescu! (Gazeta Sporturilor)

Cine este Florin Cîțu și prin ce s-a remarcat în ultimul an, ca ministru al Finanțelor (HotNews)

Florin Cîțu, propus de liberali pentru funcția de premier, este actualul ministru al Finanțelor Publice și senator PNL. El a mai fost propus o dată prim-ministru, după ce Guvernul Orban a picat la moțiunea de cenzură, dar cu câteva minute înainte de ședința în care Parlamentul trebuia să îi dea votul de învestitură a anunțat că-și depune mandatul de premier desemnat.

Ocupă postul de ministru al Finanțelor din noiembrie 2019 și s-a făcut remarcat încă de la început. Într-una dintre primele sale conferințe a vorbit despre existența a două bugete de stat gestionate de PSD, făcând o paralelă cu Al Capone, și despre posibilitatea de sesizare a organelor competente, lucruri despre care n-a mai anunțat nimic de atunci.

A preluat Ministerul Finanțelor (în noiembrie 2019) cu un deficit bugetar de 2,8% din PIB (atât era la finalul lunii octombrie) și a încheiat anul trecut cu 4,58% pe cash. El a menționat atunci facturi neplătite din anii trecuți și a vorbit frecvent despre rambursări de TVA.

Născut pe 1 aprilie 1972, Florin Cîțu este senator PNL din 2016. El a fost economist sef al ING, unul dintre cei mai activi participanți la ceea ce presa a denumit atac speculativ pe leu din 2008. Atac în urma căruia toți trezorierii băncilor care au participat au fost indepărtați, inclusiv Florin Cîțu, reamintește HotNews.

Din CV-ul său înțelegem că s-a alăturat echipei ING Bank la începutul lui 2006 şi a pus bazele echipei de cercetare. El a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un master şi un doctorat la Iowa State University. Anterior revenirii în România, Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii (2003 – 2005) şi la banca centrală a Noii Zeelande (2001 – 2003). În perioada 1997 - 2001, a fost lector la Iowa State University, în SUA. Ca limbi străine cunoscute, din CV reiese că vorbește engleză, franceză și italiană.

 

Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului (Ziarul Financiar)

Prin felul în care a acţionat în ultimele zile, preşedintele Klaus Iohannis arată că vrea să se implice puternic în activitatea viitorului guvern, deşi el este, practic, marele perdant al acestor alegeri, întrucât a susţinut făţiş un partid care a pierdut alegerile.

Deşi Constituţia spune că preşedintele trebuie să fie echidistant faţă de partide, el se implică semnificativ în alcătuirea guvernului. Constituţia îi acordă totuşi preşedintelui prerogativa de a-l desemna pe premier, prin urmare ar fi ciudat să-i ceri preşedintelui să fie complet echidistant faţă de organizarea politică, mai ales în moment de derută.

ZF consemnează câteva situaţii esenţiale în care preşedinţii ţării au avut un cuvânt puternic în evoluţia viitoare a ţării. Ion Iliescu, de pildă, s-a opus în anii 2000 dorinţei premierului Adrian Năstase de introducere a cotei unice de impozitare, pentru că această cotă unică nu este o invenţie a PD sau PNL. Mai apoi, preşedintele Traian Băsescu a fost cel care a negociat puterea în vremea în care PD, viitorul PDL, a gestionat treburile ţării. Băsescu a condus practic guvernul premierului Emil Boc, el a fost cel care a anunţat tăierea salariilor în vremea crizei de acum un deceniu şi, în ciuda criticilor care i-au fost aduse, preşedintele Băsescu şi-a asumat pe de-a-ntregul costul politic al măsurilor pe care guvernul Boc le-a luat. Istoria se repetă.

Prin decizia pe care o ia preşedintele Iohannis îşi asumă, deşi nu o spune public, decizia de a interveni în politica viitorului guvern. Preşedintele nu riscă nimic pentru că este la al doilea mandat şi ultimul pe care îl poate obţine ca şef al statului.

 

Cum arată noua aritmetică parlamentară (Adevărul)

Ratarea la mustaţă a Parlamentului de către PMP a avantajat partidele mari, care şi-au consolidat forţele în Legislativ. PSD va deţine aproape 160 de mandate, în timp ce PNL doar circa 130, dar prin alianţa cu USR-PLUS şi UDMR liberalii vor reuşi să strângă majoritatea parlamentară, cu 11 mandate peste numărul minim necesar.

 

„Îndrăcirea” lui Sorin Lavric (Contributors)

„În urma intrării în Parlamentul României a partidului AUR, numele lui Sorin Lavric, senator de Neamț pe lista acestui partid, a început să fie asociat cu editura Humanitas, unde Sorin Lavric a publicat de-a lungul anilor patru cărți (Cartea de Crăciun, 1997, Ontologia lui Noica, 2005, Noica și mișcarea legionară, 2007, 10 eseuri, 2010) și unde, între 1997 și 2003, a fost redactor”, scrie Gabriel Liiceanu. „I-am coordonat lui Sorin Lavric, la Facultatea de Filozofie a Universității București, teza de doctorat despre sistemul ontologic al lui Noica. Lucrarea pentru care a obținut titlul de doctor i-a fost publicată în colecția „Academica” de la Humanitas, în serie cu alte lucrări de doctorat care s-au evidențiat printr-o prestație academică deosebită.

Imediat după alegerile parlamentare din 6 decembrie, am citit editorialul lui Sorin Lavric adresat, sub formă de mulțumiri, românilor care au votat AUR. Conținutul textului și vehemența tonului m-au înspăimântat. Mi s-a părut cea mai teribilă „schimbare la față” din câte s-au petrecut sub ochii mei. Tânărul sfios, cu pudori feciorelnice în ținută și glas, pe care îl cunoscusem la începutul anilor ʼ90 în amfiteatrul „Vasile Conta” de la Facultatea de Filozofie, dispăruse ca prin farmec. În locul lui, apăruse un tribun cu tonul înalt care promitea radicala „schimbare la față” a României în numai patru ani”.

Integral pe portalul contributors.

 

Totul a fost controversat la Colțescu: viața și cariera (Gazeta Sporturilor)

A fost fotbalist la Electroputere, a încercat să se sinucidă în 2008, a fost acuzat că și-a luat limuzină Mercedes cu bani de la Cristi Borcea, a fost căsătorit de două ori, iar în ultimul an a suferit două lovituri teribile: i-au decedat ambii părinți.

“Nu-l răstigniți pe Colțescu!”, îndeamnă din paginile gazetei Ovidiu Ioanițoaia. Ziaristul consideră că “s-a făcut din țânțar armăsar.

Sebastian Colțescu a greșit. Nu însă atât de tare și atât de grav încât, plecând de la o remarcă nefericită, să intervină inclusiv ministrul de externe al Turciei, chiar președintele țării! Prea mult zgomot, fals scandal planetar, pentru niște vorbe scăpate întâmplător de un arbitru!

De care s-au grăbit să se disocieze deopotrivă FRF, întrunită în miez de noapte ca să emită un comunicat, cât și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Doar că indicația președintelui CNCD că S. Colțescu trebuia să-i zică lui Webo afro-american a căzut ca nuca-n perete! De unde american, când tipul e camerunez?!

Colțescu a greșit și e vinovat, dar nu în măsura în care să fie decapitat. Să fie răstignit.

Totodată, resping ferm orice apropo, orice insinuare, că românii sunt rasiști”. 

Citiți mai multe în ziare.

 

 
Revista presei românești - 10 decembrie 2020