Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În restul țărilor, reflectoarele au fost ațintite pe beneficiarii vaccinului, pe oameni, nu pe autorități (Libertatea)

pexels-gustavo-fring-3985159.jpg

Campanie vaccinare anti coronavirus
Image source: 
Gustavo Fring

Cam multă paradă de uniforme și declarații pentru un vaccin de a cărui nevoie vitală trebuie să fie convinși milioane de oameni obișnuiți scrie Cătălin Tolontan în Libertatea.

Venirea primelor doze de vaccin împotriva COVID în România a prilejuit în ultimele zile o cavalcadă de apariții televizate cu premierul Florin Cîțu, coordonatorul național, colonelul Valeriu Gheorghiță, și comandantul acțiunii, Raed Arafat. În restul țărilor, reflectoarele au fost ațintite pe beneficiarii vaccinului, pe oameni, nu pe autorități, acestea preferând să vorbească doar punctual și rapid.

Multe grade militare și declarații victorioase vin de la București, într-o țară care nu a vaccinat încă pe nimeni, câtă vreme SUA și China au trecut de un milion de doze administrate, iar Marea Britanie a ajuns la 800.000.

Săptămâna cu cele mai puține testări (G4media.ro)

In saptamana in care Romania a dat startul campaniei de vaccinare impotriva coronavirusului doar aproape 119.000 de teste pentru COVID au fost prelucrate, sunt cele mai puține din ultimele cinci luni. Mai mult unul din cinci români testați a fost depistat pozitiv observă G4media.ro

Aproape 1.000 de cadre medicale au fost vaccinate în prima zi a campaniei de imunizare la COVID (Libertatea)

Următoarea tranșă ajunge în România cu o zi întârziere . Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a anunțat duminică seara că din cele 960 de cadre medicale imunizate în prima zi a campaniei, niciunul nu a prezentat efecte adverse. Autoritățile au anunțat și că următoarea tranșă de vaccinuri va ajunge maine în mai multe orașe din țară.

La Suceava, la Spitalul Județean, acolo unde în primăvară s-a înregistrat unul dintre cele mai mari focare de COVID-19, în prima zi de campanie s-au vaccinat doar 54 de persoane, a anunțat coordonatorul centrului de vaccinare anti-COVID de la SJU Suceava, medicul Marius Grămadă. Iar numărul celor de aici care au anunțat că vor să se vaccineze este scăzut. Coordonator campanie spital Suceava spune că este vorba despre doar 25% din personal.

Mărturiile a 5 medici din 5 spitale din linia întâi care s-au vaccinat duminică (Hotnews.ro)

"E cel mai frumos cadou de Crăciun!" Așa își începe povestea despre vaccinare Ana Maria Veja, primul medic de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din București care s-a vaccinat împotriva COVID-19 în această dimineață, în prima zi a campaniei. Cu glasul tremurând vizibil de bucurie, Ana Maria Veja a mărturisit, pentru HotNews.ro, că "a fost un pic de <bătaie> pe vaccin printre colegi, abia așteptam cu toții." Acum, Ana Maria Veja își dorește ca numărul românilor care se vor vaccina să fie cât mai mare, pentru a putea opri pandemia și a ne întoarce la o viață normală. La același lucru visează cu ochii deschiși majoritatea colegilor ei din spitalele din linia întâi. HotNews.ro a stat de vorbă cu 5 medici din 5 spitale din prima linie - Institutul Matei Balș și Spitalul Victor Babeș din București, Spitalul Victor Babeș din Timișoara, Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov și Spitalul de Boli Infecțioase din Iași - care s-au vaccinat la primele ore ale zilei de astăzi.

2020 – anul în care România a descoperit Sănătatea Publică (Adevărul)

Sistemul românesc de sănătate este o piramidă la vârful căreia tronează cu emfază marii faraoni ai spitalelor şi catedrelor din facultăţile de medicină ale ţării. Singurele chei ce deschid uşile care duc spre palatele acestor faraoni sunt, se ştie, banii şi relaţiile. Şi să fii bolnav, desigur. 2020 a fost primul an în care sistemul românesc de sănătate a fost preocupat nu doar de a-i trata pe bolnavi, dar a preveni boala la cei sănătoşi!

Puţine ramuri ale medicinei erau mai puţin dorite decât psihiatria atunci când mi-am ales eu specialitatea, în 2001. Cei mai buni absolvenţi ai şcolilor medicale râvneau să devină cardiologi, endocrinologi, neurologi, ca să nu mai vorbim de specialităţile chirurgicale, acest amestec high-tech de magie şi măcelărie. Printre ele, jos, jos de tot se găsea sănătatea publică.

Nu cred ca lucrurile să se fi schimbat prea mult nici la ultimul examen de rezidenţiat. Pentru că, în România, până în anul de graţie 2020, medicul de sănătate publică era o figură bizară între ceilalţi medici, mai mult un birocrat care dă permise şi avize, decât cineva cu aplecare spre sănătatea semenului. Institutul Naţional de Sănătate Publică - INSP (cu care am colaborat în ultimii cîţiva ani în cadrul unor proiecte privind prevenirea abuzului de alcool în populaţie) şi-a câştigat notorietatea abia acum, în plină pandemie, când a avut ingrata sarcină de a ţine piept colosului ortodox pentru care măştile sunt lucrul diavolului. Dar până acum, mă îndoiesc că multă lume a auzit de INSP, deşi ar fi trebuit să fie una din instituţiile cheie ale sistemului naţional de sănătate, aşa cum se întâmplă în multe ţări din Uniunea Europeană. Această lipsă de influenţă şi de notorietate a sănătăţii publice în România se datorează felului în care este construit sistemul medical. Simplu spus, în România sistemul aşteaptă să te îmbolnăveşti ca apoi să te poată trata.