Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Afacerea de milioane de euro pe site-ul oficial al vaccinării Covid: doar o mână de firme dau semnătura electronică (Libertatea)

Site-ul Programare.vaccinare-covid.gov.ro, dezvoltat de STS, cere persoanelor juridice (acum spitalelor, cabinetelor medicale, firmelor care au oameni din primul val) semnătură electronică din cea pe care o poți obține doar contra cost și lucrează doar cu un mic număr de firme preferate. Între ele, companii ale unor foști generali SRI, secretari de stat PSD și antreprenori trimiși în judecată pentru corupție.

Conform regulamentului, nu va fi nevoie de semnătură digitală și la persoane fizice, deci această barieră va dispărea la programare.

Vaccinarea pentru coronavirus este gratuită, dar cei care încearcă să se programeze o pot face doar prin intermediul spitalelor unde lucrează sau a instituțiilor medicale de care aparțin și care au nevoie să achite sume de ordinul sutelor de lei pentru o semnătură digitală furnizată cu ajutorul câtorva firme favorite, indicate pe platforma Guvernului: Alfa Trust Certification S.A., Centrul de Calcul S.A, CertSign S.A., DigiSign S.A., Trans Sped SRL, Namirial SRL, Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Activitățile care privesc vaccinarea anti-COVID-19 în țara noastră sunt coordonate de către Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.  Libertatea a contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Oana Grigore, pentru a întreba de ce este necesară această semnătură electronică și cine a stabilit ca ea să fie inclusă în platformă, însă Grigore ne-a răspuns că nu ea este cea abilitată să ofere informații cu privire la activitățile care privesc vaccinarea.  Persoana responsabilă cu comunicarea în această zonă, la care Grigore ne-a direcționat, este Sorina Coșbuc, fost jurnalist Realitatea Tv. Coșbuc nu a răspuns la apelurile repetate ale reporterilor Libertatea.

Adevărul scrie despre vizita oficială făcută de președintele României la Chișinău. Iohannis şi fereastra de oportunitate din R.Moldova este titlul editorialului scris de Sebastian Rusu

Vizita preşedintelui României Klaus Iohannis la Chişinău este una firească după cinci ani de răceală ca urmare a poziţiilor anti-româneşti ale fostului preşedinte al R.Moldova, Igor Dodon, şi imagologic are rolul de a scoate simbolic din izolarea diplomatică statul frate dintre Prut şi Nistru la începutul mandatului preşedintelui recent învestit Maia Sandu.

Klaus Iohannis a marcat un punct important de pe agenda comună româno-moldavă prin reafirmarea sprijinului şi ajutorului României, însă acum pare să fi înţeles şi fereastra de oportunitate economică pe care o reprezintă piaţa din R.Moldova. Dincolo de reforme şi europenism vopsit, Bucureştiul are şansa uriaşă să continue investiţiile în domeniile strategice astfel încât poată deveni un jucător activ pe o miză mare. Accelerarea conectărilor energetice, investiţiile în infrastructură şi-n construcţia de noi poduri rutiere şi feroviare care să interconecteze mai bine cele două maluri ale Prutului sunt obiective comune care pot crea locuri de muncă şi deschide noi oportunităţi. R.Moldova ar putea deveni o piaţă interesantă pentru România, iar o strategie bine gândită ar putea să includă acest aspect în proiectul de relansare economică post-pandemie.

Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa în 2021 salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de ideea economistului-şef al BNR de a se reduce săptămâna de lucru pentru cei de la buget de la 5 zile la 4 zile, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu 20% scrie Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar

Prima decizie economică bună a premierului Florin Cîţu şi a noului guvern a fost cea de îngheţare a salariilor bugetarilor pentru anul 2021 la nivelul pe care l-au avut în 2020.

Măsura luată peste noapte, pentru că înainte nu a ieşit nicio informaţie legată de această discuţie de luni din cadrul guvernului, începe să fie constată: întâi de primari, în frunte cu Emil Boc, edilul Clujului, apoi de sindicatele din sănătate şi învăţământ.

Emil Boc ar trebui să-şi amintească cum preşedintele Traian Băsescu a tăiat într-o oră, în mai 2010, salariilor bugetarilor cu 25% şi a majorat TVA de la 20% la 24% pentru că bugetul era într-o situaţie la fel de proastă, iar guvernului îi lipsea 1 miliard de euro.

Florin Cîţu nu a luat această decizie ca să-i pedepsească pe cei 1,24 de milioane de bugetari că nu au votat PNL-ul în alegerile parlamentare, ci PSD-ul sau AUR, ci că anvelopa salarială , aşa cum spun economiştii, a trecut deja de linia roşie, finanţele publice intrând într-o zonă extrem de periculoasă.

Noroc că este criză în toată lumea, iar marii creditori şi pieţele financiare înţeleg situaţia.

Conform execuţiei bugetare pe 11 luni din 2020, cheltuielile cu personalul plătit din buget au fost de 99,725 miliarde de lei, adică 9,5% din PIB-ul estimat la 1.050,5 miliarde de lei. Enorm.

Dacă aceste cheltuieli de personal nu scad la 7% din PIB, toată România va avea mari probleme, atât sectorul de stat, cât şi cel privat.

G4media.ro scrie despre scandalul facturilor mărite la energie

Odată cu liberalizarea pieței energiei electrice de la 1 ianuarie 2021, milioane de clienți care nu au semnat un nou contract de furnizare pe piața liberă vor plăti facturi mai mari, potrivit Asociației Energia Inteligentă. Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie (ACER), spune într-un scurt interviu pentru G4Media.ro că vina principală pentru această situație o poartă Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care nu a făcut o campanie masivă de informare.