Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Imperiul familiei lui Costel Alexe: proprietăți și afaceri de milioane de euro pe numele fraților, soției și finului bugetar (G4media.ro)

Exact în urmă cu opt ani, Costel Alexe era un simplu consilier juridic la Oficiul de Cadastru din Iași. Pe măsură ce cariera sa a avansat – director la Cadastrul ieșean, două mandate de deputat, șef al Organizației Județene Iași a PNL, ministru, președinte de Consiliu Județean – averea sa, dar mai ales a rudelor apropiate a tot crescut.

Publicația Reporter de Iași a scris în ultimul an mai multe articole care semnalau suspiciuni legate de modul de dobândire a unor proprietăți de către frații și finii săi, precum și de firmele acestora.

Cea mai recentă declarație de avere a lui Alexe, semnată în luna august 2020 în calitate de candidat la șefia Consiliului Județean Iași, conținea trei terenuri extravilane proprietate în mediul rural (toate pe numele soției, Raluca Alexe) și încă unul, concesionat chiar de el, de la Primăria altei comune din județ.

În paralel cu avansarea pe linie politică a lui Alexe, doi frați, sora și finul său au acumulat averi impresionante, fiind implicați în afaceri din mai multe domenii, cele mai importante fiind cele imobiliare.

În calitate de persoane fizice, unul dintre frații și cumnatul lui Alexe au deținut apartamente în București, pe care le-au vândut, al doilea având mai multe imobile în Iași și comuna Miroslava. În plus, toți (inclusiv Costel Alexe) au luat în concesiune terenuri într-o zonă pitorească de lângă Iași, o parte începând să-și construiască vile, potrivit Reporter de Iași.

Cercul apropiat de fostul ministru este utilizat și în scopuri politice. În 2019, frații Florin și Mihai au împrumutat un donator al PNL cu 150.000 de lei, iar sora lui Alexe a preluat firma care administrează pulsuliesean.ro, oficiosul PNL Iași. Această firmă are sediul într-unul dintre imobilele din domeniul de la Sculeni aflat pe numele soției lui Alexe.

Scandalul de la CES: Adriana Radu, repusă pe listă, după ce fusese schimbată fără să știe (Libertatea)

La aproape trei săptămâni după ce Adriana Radu, reprezentantă a societăţii civile, votată democratic în Consiliul Economic și Social de către 304 ONG-uri, a fost schimbată fără nicio explicație, caz semnalat și de Libertatea, preşedinta Asociaţiei Sexul vs Barza a fost reintrodusă pe lista CES. Hotărârea a fost publicată aseară în Monitorul Oficial.

Decizia a fost emisă ieri de premierul Florin Cîțu și contrasemnată de secretarul general al Guvernului, Dragoș Condrea. De pe listă a fost revocat Horia Nicolescu Mihai, adică tocmai cel care, prin Decizia publicată pe 18 decembrie 2020, tot în Monitorul Oficial, a înlocuit-o pe preşedinta Asociaţiei Sexul vs Barza. Libertatea a scris pe 19 decembrie 2020 că premierul interimar de la acel moment, Nicolae Ciucă, a înlocuit-o pe Adriana Radu cu Horia Nicolescu Mihai, din partea Asociaţiei pentru Securitate la Incendii. Acesta nu participase însă la alegeri şi nici nu îndeplinea criteriile de eligibilitate stabilite de Guvern şi societatea civilă. Apoi, peste 170 de ONG-uri au cerut Guvernului să revină asupra deciziei.

După ce Școala9 și Libertatea au scris despre cum Alexandru Cumpănașu, autointitulat „Profu online”, a strâns peste 500.000 de urmăritori - copii și adolescenți, majoritatea - pe TikTok, unde încurajează o atitudine disprețuitoare la adresa școlii, Poliția Capitalei s-a autosesizat și face verificări  (G4Media)

Cumpănașu îi prezintă pe profesorii ca adversari ai elevilor și îi indeamnă pe elevi la nesupunere. Un exemplu concret este cel al indemnului de a nu mai face exercitii fizice la ora de sport fiindcă ”înregistrările pot fi puse pe anumite site-uri”, aluzie la pedofilie.

Într-o intervenție live pe Facebook, Alexandru Cumpănașu susține că nu există nicio plângere împotriva lui, dar ”am cerut eu poliției cercetarea mea și a contului meu, dacă am făcut ceva împotriva vrenui text de lege al acestui stat”. Cumpănașu spune că a reclamat la CNA posturile care au vehiculat informații că a comis fapte penale, ”fără să mi se ceară punctul de vedere. Voi cere despăgubiri uriașe”. Fostul candidat la prezidențiale crede că e victima unei ”agresiuni politice din cauza creșterii influenței mele în zona tinerilor prin amplul proiect educativ de informare a elevilor”.

Artiştii independenţi trebuie să dea înapoi statului o parte din indemnizaţia primită. Mai exact aproape jumătate din suma de 4.072 de lei, reprezentând 75% din salariul mediu brut pe economie (Hotnews.ro)

Ajutorul a fost acordat pentru a doua jumătate a lunii martie şi pentru lunile aprilie şi mai.

Ministrul Muncii de la acea vreme anunţa că toţi artiştii independenţi sau alte tipuri de freelanceri vor primi suma respectivă, dar că va trebui să returneze taxele şi impozitele.

Artiştii care își desfăşoară activitatea în calitate de persoane fizice sau persoane fizice autorizate datorează la bugetul de stat impozitul aferent, CAS şi CASS. Cumulate, toate aceste taxe şi impozite ajung la un total de 41,5% din valoarea indemnizaţiei brute. Trebuie achitate până în luna martie a acestui an.

Problema este că Guvernul nu a luat în calcul situaţia în care artiştii sau alte categorii de independenţi au fost în imposibilitatea de a lucra şi în restul anului 2020, dat fiind că multe dintre restricţii au continuat şi există şi în prezent.

O înşelătorie de proporţii a lăsat fără bani şi vacanţe zeci de oameni (Adevărul)

Au plătit avansuri de mii de lei pentru Revelionul la Sinaia, dar pensiunile pe care le-au închiriat nu există și la telefoane nu le-a mai răspuns nimeni.  Ionuţ plănuia să plece cu 14 prieteni la munte, de Revelion. A găsit pe un site de anuţuri online o vilă disponibilă în Sinaia. A discutat cu cel care se prezenta a fi proprietar, a cerut poze cu pensiunea şi a fost de acord să încheie un contract şi să plătească un avans de 2000 de lei.

Planul şarlatanilor a fost extrem de bine pus la punct. Ca să nu trezească suspiciuni, au folosit datele de facturare ale unei firme din Braşov. Reprezentaţii societăţii spun că sunt la rândul lor victime.

Și Andreea a plătit un avans de 3.750 de lei pentru aceeași cazare. “Cu două zile înainte de Revelion, i-am dat mesaj pe WhatsApp, nu a răspuns, apoi l-am tot sunat de pe mai multe telefoane, la fel, nu răspundea nimeni. Am fost şi am depus plângere la poliţie şi apoi la parchet”, spune ea.

Șase plângeri penale au fost depuse doar în Bucureşti, spune Poliţia Capitalei. Autorităţile fac cercetări pentru înşelăciune şi recomandă evitarea site-urilor de anunţuri online pentru achiziţia unei vacanţe.