Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce s-ar imuniza cineva cu AstraZeneca, un vaccin care are eficacitate mai redusă decât Pfizer sau Moderna? (Republica)

marius_geanta.jpg

Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Image source: 
Facebook/Marius Geantă

Ce sfaturi le dau medicii celor care se tem de reacții adverse la rapel (Libertatea) - În atenția prim-ministrului Cîțu: Care sunt cele mai aberante sporuri din România (Adevărul) - Care sunt cele mai mari găuri negre ale statului (Ziarul Financiar)

De ce s-ar imuniza cineva cu AstraZeneca, un vaccin care are eficacitate mai redusă decât Pfizer sau Moderna? Răspunsul medicului Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (Republica)

Din 15 februarie, în România va începe vaccinarea populației cu vaccinul AstraZeneca, recomandat persoanelor între 18 și 55 de ani, urmând să fie deschise 180 de noi cabinete de vaccinare. La fel ca vaccinurile Pfizer și Moderna, și cel de la AstraZeneca are eficacitate de 100 la sută în cazul unei forme grave de covid, spune medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, într-un interviu pentru Republica.ro.

Medicul spune că în aprilie în România am putea asista la scenariul în care tulpina britanică „B117”, care face ravagii în Marea Britanie, fiind mult mai transmisibilă, ar putea deveni dominantă și în România. „Acum discuția este în ce măsură acest proces este întârziat de măsurile restrictive. Deschiderea școlilor, dimpotrivă, probabil că va contribui la o creștere a vitezei cu care se transmite. Pe de altă parte, depinde de rata de vaccinare pe care o vom avea”, spune dr. Marius Geantă.

Medicul avertizează că autoritățile ar trebui să accelereze campania de vaccinare în perioada următoare, pentru că astfel poate fi încetinită viteza cu care circulă inclusiv varianta britanică a coronavirusului.

De ce s-ar imuniza cineva cu un vaccin care are eficacitate mai redusă decât Pfizer sau Moderna?

Să punem lucrurile în context. Aceste procente de eficacitate se referă la protecția față de infecția simptomatică. Persoanele care intră în contact cu virusul pot dezvolta forme de boală care pot fi de la forme ușoare, la forme foarte grave. Această protecție care la vaccinul Pfizer este 95 la sută, la Moderna este 94 la sută, la AstraZeneca datele arată că e undeva la 60-70 la sută, am mai văzut date pentru Novavax - 89 la sută, pentru Johnson&Johnson în jur de 67 la sută, această eficacitate se referă la protecția față de formele simptomatice de boală. În plus, toate vaccinurile - Pfizer, Moderna și AstraZeneca, dar și celelalte - protejează 100 la sută față de formele grave de boală, adică cele care pun viața în pericol în mod evident, care necesită internare, oxigen, ATI. Deci vaccinându-ne cu oricare dintre cele 3 – Pfizer, Moderna sau AstraZeneca - pe care le avem acum în România, ne protejăm față de formele grave de boală. Acesta este un mesaj.  

Interviul este disponibil aici.

Ce sfaturi le dau medicii celor care se tem de reacții adverse la rapel (Libertatea)

Reacțiile adverse apărute în urma administrării vaccinului anti-COVID nu trebuie să-i îngrijoreze pe oameni, ci, din contră, ele sunt dovada unui răspuns imun bun al organismului, a explicat, pentru Libertatea, Beatrice Mahler, directorul Institutului „Marius Nasta” din Bucureşti.

Potrivit ultimelor date furnizate de autorități, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent, în România, au fost imunizaí 666.942 de oameni. Dintre aceștia, 2.526 au suferit reacții adverse.

Specialiștii transmit însă că reacțiile adverse în urma administrării serului sunt normale și nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

 

În atenția prim-ministrului Cîțu: Care sunt cele mai aberante sporuri din România (Adevărul)

Premierul Florin Cîțu a afirmat că prin legea bugetului va demara o acțiune de asanare a salarizării din domeniul public în ceea ce privește sporurile pe care le primesc bugetarii. Premierul are mult de muncă în această chestiune, pentru că sarabanda sporurilor aiuritoare a devenit regulă în sistemul de stat.

Spre exemplu, angajaţii din Parlament şi funcţionarii din administraţia publică beneficiază de un spor de calculator de 15% din salariul de bază, în condiţiile în care calculatorul a devenit un instrument folosit frecvent de populaţie indiferent de vârstă, inclusiv de milioanele de copii care au fost nevoiţi să înveţe online. Motivul invocat de legiuitor la momentul reglementării sporurilor de care beneficiază funcţionarii publici constă în faptul că aceştia sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire, motiv pentru care li s-a acordat şi spor de antenă. Deşi toţi bugetarii din Parlament lucrează în aceleaşi condiţii „vătămătoare”, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând, pentru că sporul este calculat ca procent din salariu.

Sporurile plătite din bugetul de stat, adică din veniturile colectate din taxele şi impozitele tuturor românilor, au cumulat anul trecut nu mai puţin de 600 de milioane de lei, după cum a afirmat chiar premierul Florin Cîţu.

 

Care sunt cele mai mari găuri negre ale statului: pierderi de peste 3 miliarde de lei adunate de cele mai neprofitabile 10 companii ale statului în 2019. Cele mai mari 10 companii controlate de stat care au cele mai mari pierderi adună 68.000 de angajaţi (Ziarul Financiar)

Cele mai neprofitabile 10 companii controlate de stat au adunat pierderi de peste 3 miliarde de lei numai în 2019, arată cele mai recente date publice agregate,.Cumulat, cele 10 companii au 68.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 10 miliarde de lei.

Cu subvenţii masive de la bugetul de stat, mai ales pentru companiile de transport, dar şi ajutoare de stat, cinci din 10 cele mai importante companii deţinute integral de guvernul român sunt pe pierdere: CFR Călători, Tarom, CFR Marfă, CFR SA şi Metrorex. Premierul Florin Cîţu a avertizat companiile de stat care sunt în pierdere că, în lipsa unui plan de restructurare, riscă să le taie subvenţiile. Or, fără aceste subvenţii, o companie precum Metrorex, CFR sau producătorii de energie pe bază de cărbune nu are cum să supravieţuiască. Ministrul transporturilor Cătălin Drulă spune că Metrorex, spre exemplu, îşi acoperă doar 30% din cheltuieli din venituri proprii.

În aceste condiţii, cum să intre în discuţie profitul? Pentru aceste companii, se mai pune şi problema datoriilor istorice acumulate către furnizori, creditori sau Fisc, care nu pot fi stinse din venituri proprii, iar „iertarea“ de aceste datorii, care s-a mai pus în discuţie la nivelul guvernelor anterioare, riscă să fie considerată un ajutor de stat, care ar da companiilor de stat un avantaj pe piaţă, notează publicația.

 
Revista presei românești - 10 februarie 2021