Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vaccinarea din România e o anomalie etică. După ce criterii și cum se fac programările în statele occidentale (SpotMedia)

vaccinare.png

Image source: 
Facebook/Ministerul Sănătății

Valul trei al pandemiei, imposibil de evitat (Adevărul) - Toată lumea bună a aplaudat revoluţia în politică, dar acum, când se propune o revoluţie în urbanism, sunt numai critici (Ziarul Financiar)

Valul trei al pandemiei, imposibil de evitat (Adevărul)

Valul 3 al pandemiei îşi face simţită prezenţa în din ce în ce mai multe state din Europa pe fondul răspândirii accelerate a tulpinii britanice. Cercetătorii spun că valul 3 nu poate fi oprit prin vaccinări, deoarece numărul de persoane imunizate este încă prea mic în raport cu rapiditatea cu care se răspândeşte virusul-mutant. Varianta B.1.1.7 o va înlocui pe cea din Wuhan și va deveni dominantă în Europa în următoarele două luni, inclusiv în România, estimează experții.

Adevărul publică în context și o analiză a Institutului Naţional de Sănătate Publică, potrivit căreia se așteaptă o creştere constantă a numărului de cazuri în perioada următoare şi se au în vedere trei scenarii. În cel mai rău dintre ele, infectările ar ajunge la 8.900 de îmbolnăviri zilnic, în 20 martie.

 

Vaccinarea din România e o anomalie etică. După ce criterii și cum se fac programările în statele occidentale (SpotMedia)

Autoritățile din România se laudă de câte ori au ocazia cu succesul campaniei de vaccinare, anunțând pe ce locuri fruntașe se află țara noastră în competiția globală pentru imunizarea populației împotriva Covid-19.

Realitatea e un pic diferită, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. Campania de vaccinare a început în data de 27 decembrie 2020, iar până în ziua de 24 februarie fuseseră vaccinate 855.097 de persoane.

Din acest total, doar 223.427 de persoane cu vârsta peste 65 de ani au primit cel puțin o doză de vaccin, deși mortalitatea celor infectați este de 84% exact în această categorie de vârstă.

Din 15 ianuarie și până acum au fost vaccinate pe post de “lucrători esențiali” 178.225 de persoane, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță. Aici intră angajați ai Guvernului și ai agențiilor guvernamentale, parlamentari, membrii ai administrației locale, șefi de instituții publice, dar și mulți funcționari care în perioada pandemiei au lucrat de acasă.

De asemenea, mulți “piloși” au fost vaccinați ca “bolnavi cronici”, pentru că nu există criterii clare în ce privește programarea pentru această categorie, ajungându-se în situația ca multe persoane cu adevărat bolnave cronic, care fac parte din programele naționale de medicație și tratament, să nu se poată programa și vaccina.

În cele mai multe state civilizate, vaccinarea se face exclusiv pe criteriul de vârstă și de persoane care au afecțiuni cronice.

În Elveția, toate persoanele de peste 75 de ani au fost imunizate. În Canada, vaccinarea se face în baza unui cod strict care enumeră categoriile de vârstă care se pot programa și în ce perioadă.

Integral pe SpotMedia.

 

Toată lumea bună a aplaudat revoluţia în politică, dar acum, când se propune o revoluţie în urbanism, sunt numai critici (Ziarul Financiar)

Toată lumea bună a aplaudat revoluţia din politică începută cu alegerile europene din primăvara anului 2019, dar iată că acum revoluţia din urbanismul bucureştean nu mai este aşa aplaudată de avocaţi, dezvoltatori şi toţi cei implicaţi în formidabila piaţă de construcţii rezidenţiale a Bucureştiului.

Propunerea de suspendarea a planurilor urbanistice zonale pentru cinci din şase sectoare ale Capitalei a provocat reacţii dure. Însă întrebarea fundamentală este: ce trebuie oprit să se mai facă pentru ca Bucureştiul să devină un oraş respirabil în care oamenilor să le placă să locuiască?

La o densitate de 11.000 de locuitori pe kilometru pătrat, pe locul trei în UE, se mai pot construi imobile rezidenţiale de opt şi zece niveluri cu sute şi mii de apartamente în interiorul inelului urban?

Trei decenii la rând, spaţiile verzi au cedat teren în faţa imobilelor rezidenţiale sau comerciale.

Este adevărat că este nevoie acută de clădiri noi, în condiţiile în care 70% din fondul locativ este mai vechi de 40-50 de ani. De asemenea, suprafaţa locuită, per capita, este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, însă situaţia dezvoltărilor rezidenţiale e de aşa natură încât, fără decizii drastice, nu se poate merge mai departe, scrie Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

 

 
Revista presei românești - 25 februarie 2021