Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În chestiunea sporurilor, Florin Cîțu a ales să piardă pe toate fronturile (Newsweek)

petre_badica.png

Petre Bădică
Image source: 
site-ul Newsweek

„Urbanismul de junglă”. Arhitectul Șerban Sturdza: „PUZ-urile de sectoare sunt o aberație și reprezintă un dezechilibru total” (Republica) - “Vrem să muncim, nu să cerșim” (Libertatea)

În chestiunea sporurilor, Florin Cîțu a ales să piardă pe toate fronturile (Newsweek)

Guvernul condus de Florin Cîțu a ratat momentul cel mai bun să tranșeze chestiunea cea mai discutată în societate: tăierea sporurilor (vătămătoare) de muncă, scrie Petre Bădică pe pagina Newsweek România.

Dacă în primul an de guvernare nu o faci, când nu ai nicio presiune electorală, atunci când?, se întreabă jurnalistul.

Poate s-a plecat de la premisa că tăierea sporurilor de muncă ar fi o măsură nepopulară ea afectând, probabil, în jur de un million de români.

Însă în societate mai există 4-5 milioane de români care lucrează în aceleași condiții, dar la privat... Matematica elementară ar fi trebuit să îi arate premierul că tăierea sporurilor reprezintă capital politic pentru PNL și coaliția aflată la guvernare (dacă amânarea tăierii sporurilor s-a bazat pe un calcul politic).

Florin Cîțu a spus că sporurile pentru condiții (vătămătoare în principal) ar costa statul român, anual, zeci de miliarde de lei. Citatul exact: „Sunt 110 miliarde lei cheltuieli de personal în 2020, din acestea, 27 de miliarde o reprezintă sporurile. Aceste cheltuieli de personal s-au dublat în perioada 2016-2020. Eu doar îi întreb pe români dacă au simţit că performanţa celor care primesc o treime sporuri și cărora li s-au dublat salariile s-a dublat în această perioadă”.

Dacă ar calcula cinic, premierul și Coaliția ar vedea că amânarea tăierii sporurilor până la o ulterioară „Lege a salarizării” este o pierdere pe toate fronturile. Cei din sectorul privat se vor simți trădați pentru că sunt condamnați să contribuie la plata unor sporuri anuale care echivalează cu costul autostrăzii Sibiu – Pitești. Iar bugetarii, oricum nu prea votează cu dreapta, mai scrie editorialistul.

 

„Urbanismul de junglă”. Arhitectul Șerban Sturdza: „PUZ-urile de sectoare sunt o aberație și reprezintă un dezechilibru total” (Republica)

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că vrea să suspende pentru o perioadă de doi ani planurile urbanistice zonale de la sectoarele 2, 3, 4, 5, 6, și a calificat drept „o golănie” tipul de urbanism practicat în ultimii ani în București.

Propunerea sa nu a primit însă girul PNL, care decis să susțină „o variantă de compromis”, respectiv o suspendare a PUZ-urilor doar pe o perioadă de maximum 3 luni, a relatat Digi24. Conform discuțiilor din ședința conducerii PNL București, proiectul lui Nicușor Dan ar „bulversa piața imobiliară” și ar putea duce la acțiuni în instanță depuse de dezvoltatorii care se consideră prejudiciați.

Doi arhitecți - Șerban Sturdza, fost președinte al filialei București a Ordinului Arhitecților din România, și Raluca Munteanu, coordonator de proiecte la Fundația Pro Patrimonio, sunt de părere însă că actuala formulă a PUZ-urilor trebuie abandonată, iar Bucureștiul trebuie să înceapă să se dezvolte pe baza unui Plan Urbanistic General, care să răspundă nevoilor cetățenilor din secolul 21.

Pe de o parte, lipsa de transparență din jurul planurilor urbanistice zonale, care duce la situații ce nu mai pot fi corectate ulterior. Pe de altă parte, e vorba despre un oraș, nu despre șapte. Bucureștiul trebuie tratat ca un tot unitar. Or asta nu se poate face cu niște Planuri Urbanistice Zonale pe felii de tort. Trebuie făcut un Plan Urbanistic General.

Potrivit Ralucăi Munteanu, Planul Urbanistic General pornește de la niște studii serioase, care analizează indicatori precum tendințele demografice, sectoarele economice în ascensiune sau în declin, problemele de mediu. Datele tehnice sunt urmate apoi de o discuție politică în care partidele negociază interesele publice legitime pe care vor să le reprezinte.

Iată un exemplu: „Gândiți-vă la Berzei-Buzești, unde tot discursul era de genul: zona este extraordinar de mizerabilă, e plină de droguri și prostituate și pentru asta „facem curat”, adică demolăm clădiri... Și au demolat cu promisiunea că acolo o să fie cel mai frumos cartier, că o să fie business. Vă întreb: Ce e acolo? Nici măcar vegetație nu s-a dezvoltat, au apărut niște turnuri care nu au animat cu nimic zona respectivă. Și singurul lucru pe care l-a adus a fost traficul auto”.

Integral pe site-ul Republica.

 

“Vrem să muncim, nu să cerșim” (Libertatea)

Recenta grevă a minerilor din Valea Jiului nu a produs perspective mai bune pentru oamenii din regiune.

În prezent sunt 4.100 de lucrători la Complexul Energetic Hunedoara, adică patru mine și cele două termocentrale de la Deva (Mintia) și Paroșeni. Fără acestea din urmă, CEH îngloba, în anii 90, înainte de primul val de disponibilizări, 45.000 de angajați în producția de cărbune din Valea Jiului. Acum, cei sub 10% rămași revin după o săptămână agitată.

Marius Miron, unul dintre lucrătorii în mină, este sceptic în privința viitorului, dar explică de ce va lucra în domeniu cât de mult va putea: “Nu cred că rezistăm până în 2024. Dar ce le dau la oamenii ăia să lucreze? Trebuie să vină cu soluții. Vrem să muncim, nu să cerșim. Eu mă duc până în ultima clipă. Trebuie să îmi fac banii, ca să ies la pensie”.

Reportajul este în Libertatea.

 
Revista presei românești - 26 februarie 2021