Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De Ziua Femeii, despre munca chinuită a femeilor de la sat (Libertatea)

batrana.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Când scăpăm de pandemie: prognozele a patru experţi de talie mondială (Adevărul) - Peste 160.000 de români fumează ţigări „fără fum“ şi alimentează o piaţă de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile ţigări? (Ziarul Financiar) - Averea lui ÎPS Teodosie a explodat în ultimii patru ani: venituri în creștere, salariu cât al președintelui Iohannis și proprietăți de milioane (ziare.com)

De Ziua Femeii, despre munca chinuită a femeilor de la sat (Libertatea)

La începutul lui martie se iau flori, mărțișoare, se vorbește despre „importanța femeii”, de zici că e o specie diferită plonjată lângă un grup de Adami gânditori. Îmi place titlul campaniei feministe de la noi cu „Mulțumim pentru flori, dar vrem respect, egalitate”. Doar cu flori și mărțișoare n-am făcut nimic, scrie Costi Rogozanu, contributor Libertatea.

Munca femeilor e oricum diafană, nu se vede nici îngrijirea căminului, copiilor, îngrijirea vârstnicilor. Asta nu e muncă, e „datorie” de familie!, ni se spune. Și unde e cu „morală de familie” și „datorie”, e gratis, desigur. Problema e globală, nu doar românească, iar dezbaterea e cât se poate de serioasă – de ce nu e luată în serios munca de acasă? Mai ales că, pe timp de pandemie, a devenit și muncă de birou, și educație pentru copii, și muncă de îngrijire pe care trebuia să o facă „statul cel social”. Nici pandemia n-a adus recunoașterea acestei munci făcute mai ales de femei. Ce a adus pandemia, în schimb, a fost creșterea exponențială a violenței domestice.

Generația femeilor de la țară de peste 60 de ani este dintre cele mai ignorate. Iar cele care mai sunt în viață sunt, iată, „asistate” de statul român. Și pe munca lor s-a făcut uriașa modernizare comunistă, și pe munca lor s-au emancipat generațiile următoare urbanizate. Și, atenție!, pe munca lor au supraviețuit copiii lor plecați pe la oraș și rămași fără locuri de muncă în anii de după Revoluție.

Cele care mai trăiesc nu văd decât cum munca lor s-a cam dus de râpă. Ele au fost fața și munca nevăzute ale satului, au rămas și prizoniere unui patriarhat tradițional și prinse într-un contract de muncă fizică în contul căreia se presupunea că măcar copiii lor vor avea o soartă mai bună. Contractul a funcționat prea puțin timp. Destinul lor e o lecție în zilele astea de 1-8 Martie, este o lecție despre cât de talentată poate fi o societate în a băga sub preș un volum uriaș de efort.

 

Când scăpăm de pandemie: prognozele a patru experţi de talie mondială (Adevărul)

Locuitorii întregii planete se întreabă de mai bine de un an când va fi depăşită pandemia, iar românii nu fac excepţie de la regulă. Cotidianul „Adevărul” a încercat să găsească un răspuns la această întrebare cu sprijinul a patru experţi foarte cunoscuţi.

România a bifat deja un an de pandemie, iar numărul de infecţii zilnice a reînceput să crească, după o perioadă de scădere remarcabilă. Viaţa oamenilor nu mai e aceeaşi începând din martie 2020, iar incertitudinea se prelungeşte, odată cu venirea celui de-al treilea val pandemic.

În România, autorităţile au anunţat prin vocea lui Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, că până la sfârşitul verii ar urma să fie imunizată 70% din populaţia României. Dacă obiectivul va fi atins, graţie fenomenului de imunitate colectivă s-ar putea vorbi despre stingerea pandemiei. Experţii sunt însă rezervaţi şi nu cred că lucrurile vor evolua atât de repede.

Imunologul Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, crede că pandemia ar putea ajunge istorie abia la finele anului viitor şi nu peste tot în lume. Asta şi pentru că unele ţări nu au avut acces la vaccin, iar în cazul lor e de aşteptat ca problemele să nu dispară atât de repede. În privinţa României, un posibil termen realist ar fi 2022, în partea a doua a anului. Până atunci, în România ar urma să fie treptat ridicate restricţiile, dar numai începând din vara acestui an şi cu multă atenţie.

 

Peste 160.000 de români fumează ţigări „fără fum“ şi alimentează o piaţă de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile ţigări? (Ziarul Financiar)

Cel mai „fierbinte“ topic din industria tutunului: ar trebui sau nu accizate „rezervele“ pentru tutun încălzit aşa cum sunt accizate ţigările normale?

Piaţa de tutun încălzit generează venituri de 1 mld. de lei pe an dintr-o piaţă totală a ţigaretelor estimată la 21 de miliarde de lei. Creşterea cu 1 lei a accizei la ţigările normale aduce venituri suplimentare la buget de 1,2 mld. de lei pe an; o măsură similară aplicată tutunului încălzit ar aduce un plus de 40 de milioane de lei la buget.

 

Averea lui IPS Teodosie a explodat in ultimii patru ani: venituri in crestere, salariu cat al presedintelui Iohannis si proprietati de milioane (ziare.com)

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, este unul dintre cele mai controversate personaje din istoria recenta a Bisericii Ortodoxe Romane. In ultimul an a iesit adesea in evidenta prin sfidarea normelor sanitare impuse de pandemia de COVID-19, pozitionandu-se contra statului. Este cunoscut si pentru averea lui, mai ales pentru complexul de lux de la Dorna Arini.

Unul dintre cele mai luxoase complexuri bisericesti din Romania este cel care a pornit de la o mostenire primita de Teodosie, un hectar de pamant la Dorna Arini. Ulterior, oamenii bisericii au cumparat alte loturi de la localnici.

In prezent, complexul este ridicat pe o suprafata de peste 20 de hectare si este finantat majoritar din fonduri alocate de Secretariatul de Stat pentru Culte. Initial, s-a construit o biserica. Acum sunt ridicate un hotel de 3 stele, spatii de productie, sala de conferinte, restaurant si baza de tratament balnear. Integral pe ziare.com.

 
Revista presei românești - 8 martie 2021